Poezie
Absorție haotică
1 min lectură·
Mediu
Îndelung firele vibrează ...
Acceptarea sorții într-o seară
A minunilor dintre mine și tine ...
S-au repezit vânturile primăverii
Cea neliniștită, către amurg
Nu știe încă jocul, e firavă
Dar plină de îmbietoare-nțelepciune
Bizară a fost și lumina
Într-un salt încântător spre mine
Eu m-am oprit să privesc fotonii cum vin.
Mereu, același gust al ierbii ...
Vitezele intrinseci sunt impenetrabile
Și toate își au rostul lor, neștiut
Absorție haotică
Te miră titlul? Normal,
Se lucrează cu produse necomestibile
Ale imaginației, evadată din ordine
Cât de tare nu pot să strig nicicând
Atât e încrâncenatul meu răvaș
Călătorind printre dormitoare pustii
Nu, n-ar avea nici un rost flăcările
Evitați transformările inutile!
Tu, cititorule, iubește-mă
Căci timpul tău va expira curând
Care va fi traseul final
Al interminabilului cuget?
Non-simțire, haotică recrudescență
Între mine și tine,
Mereu.
00994
0