Poezie
Moartea lui Chronos
1 min lectură·
Mediu
Am fost pulverizat în spațiu
Și e lumina orbitoare
Înving materia plângând
Și mă simt soare
Înot printre gânduri fierbinți
Și gândurile-mi sunt cunună
Ascult cum latră câinii la mine,
Și mă simt lună
Am fost, nu sunt și voi fi
Măsor materia liniștit
Îmi place paradoxul lui a fi
Și mă simt ghid
Mă joc de-a viteza luminii ...
Dar uite că ceasul s-a spart!
S-au dus, și materie, și viață,
Și mă simt mort.
001.182
0