Poezie
cînd spun copilărie spun geta
3 min lectură·
Mediu
spun geta bombardata, lucra la alimentară & mirosea a măsline stricate
avea o fată mălina dar ea era bombardata, pentru că o bombardaseră
toți bețivii din cartier care luau vin select la litru de 24 de lei pe caiet
cînd urla parcă se auzeau avioane în picaj & părea că nu există adăpost
în care să te ascunzi de vocea ei gîjîită care spulbera tot, îți acrea laptele
de la alimentară pînă acasă, apoi era mălina, o explozie de frumusețe
pe care o cumpărai cu săpun fa, doar că era foarte greu să faci rost
atunci eram la vîrsta cînd un săpun fa valora milioane, valora cît visele
unui puști care încă n-avea blugi & pînă la urmă a furat blugii maică-sii
i-a vîndut pentru un săpun fa, biletul către fericire, mălina cu pizda ei
neagră ca măslina, mălina, visul puștilor de 14 ani, mirosul de săpun fa
mălina, sfîrșitul copilăriei, explozia dulce icnită de geta bombardata,
i-am făcut clătite cu dulceață de mure, i-am dat săpunul fa, ea s-a dezbrăcat
în camera mea, aveam muzică pe vinil, evgheni doga, mălina era toată a mea
un singur săpun fa & visele tale murdare se făceau albastre ca săpunul
ca blugii furați de la mama & spălai copilul din tine pînă devenea bărbat
iar geta bombardata te știa după uitătură că te-ai schimbat. știa & de fa
mălina își lua bătaie pentru uitătura ta, nu ieșea din casă o săptămînă
atît de rău o bătea, apoi a fost sticla de lichior de banane havana
am băut-o cu ea, vînătăile ei se făcuseră galbene ca băutura & mălina trăia
visul meu, primul meu vis de a fi bărbat din viața mea iar geta ne bombarda
mama a văzul blugii ei pe mălina dar n-a zis nimic, dar s-a certat cu geta
după ce bombardata m-a atacat direct & fără preaviz, apoi a plecat într-o zi
de la alimentară & mi-a luat și visele cu ea, n-am mai văzut-o niciodată
dar am priceput că blugii ăia nu ajunseseră oricum pe mălina, că-i vîndusem
altcuiva, că doar așa visele mele valorau cît un săpun fa & mălina tot atît era
am mers zile în șir cu ochii goi prin tot orașul, din alimentară în alimentară
cu speranța că o voi găsi pe geta bombardata, că o voi găsi pe mălina
că-mi voi regăsi copilăria, dar nexam, totul se topise, totul se dusese
ca o bulă de săpun care sparge altă bulă, acolo fusese ultima fărîmă
din inocență, ultima explozie din copilăria mea de care m-am adăpostit
în mălina, un singur lucru a mai rămas de atunci, bubele de pe fața getei
bombardata, bubele care s-au prins de creierul meu & mi l-au ros încet
m-au devorat cu poftă bubele alea, încît a trebuit să fac viață după viață
să pot trăi, lipsit de copilăria spălată cu fa, mălina, mălina, murise deja
00383
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Leonard Ancuta
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 477
- Citire
- 3 min
- Versuri
- 35
- Actualizat
Cum sa citezi
Leonard Ancuta. “cînd spun copilărie spun geta.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14192285/cind-spun-copilarie-spun-getaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.