Poezie
hăul
1 min lectură·
Mediu
am învățat că nu e bine să-i judeci pe oameni
oricît ai încerca să-i speli, tot așa miros
aceeași culoare cu mocirla din care i-ai scos
nu, nu e vorba de piele, oamenii au pielea curcubeului
și uneori a morții
sufletul are culoarea în care a căzut
chiar și aici e complicat dar nu prea mai iese la spalat
oricum dacă nu doare încă va fi durut
orice suflet are cutia lui neagră și se știe
de ce a căzut.
iubirea e cel mai mare păcat dar poate fi iertată
e cel mai mare păcat pentru că e o copie, o imitație a iubirii mari
dar lipsa iubirii nu poate fi deloc iertată
pentru că sub oameni e groapa, e hăul
pe care noi, cei care iubim
îl umplem și ne izbăvim.
00512
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Leonard Ancuta
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 132
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Leonard Ancuta. “hăul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14189410/haulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
