Poezie
nu știu unde ești
2 min lectură·
Mediu
nu știu unde ești, tot aprind lumina, bricheta
în întunericul ăsta, aprind lanterna de la telefon
în întunericul ăsta și sper să fii aici, nu ești, măcar țipă
să te pot auzi, măcar plîngi să te pot auzi, măcar
visează să te întîlnesc în visul meu
nu ești în întunericul ăsta, însemnă că aici
nu e întunericul nostru
nu ești în întunericul acesta
nu e întunericul nostru
cel în care ne ciocnim privirile ca mașinile fără faruri
cînd te ating și gemi, cînd te mîngîi și suspini
ca ecoul într-o prăpastie
te iubesc, tu taci, te iubesc, tu taci
nu ești în întunericul acesta
nu știu unde ești, port tricoul pe care ți l-am împrumutat
cum te-aș îmbrăca pe tine, pantalonii pe care i-ai purtat
cum aș intra în tine, citesc o carte cum te-aș căuta
și te mîngîi în somn, te mîngîi în somn, cînd aprind lumina
pe mine chipul tău îmi apare, o mînă invizibilă parcă l-ar desena
de parcă ai putea să fi, să fi, să fi aievea
nu ești în întunericul ăsta, însemnă că aici
nu e întunericul nostru
nu ești în întunericul acesta
nu e întunericul nostru
cel în care ne ciocnim privirile ca mașinile fără faruri
cînd te ating și gemi, cînd te mîngîi și suspini
ca ecoul într-o prăpastie
te iubesc, tu taci, te iubesc, tu taci
nu ești în întunericul acesta
îmi sună telefonul și vibrează a tine
dar nu suni tu, sună durerea din mine
îmi încălzesc palmele pe calorifer și trag o țigară
mă mîngîi pe față, știu că nu ești tu, viața-i amară
am pană la inimă, n-am niciuna de schimb
sting lumina, țigara, te caut, degeaba mă plimb
nu ești în întunericul ăsta, însemnă că ăsta
nu e întunericul nostru
nu ești în întunericul acesta
nu e întunericul nostru
cel în care ne ciocnim privirile ca mașinile fără faruri
cînd te ating și gemi, cînd te mîngîi și suspini
ca ecoul într-o prăpastie
te iubesc, tu taci, te iubesc, tu taci
nu ești în întunericul acesta
nu ești, nu ești, nu ești
nu în întunericul acesta
lumina noastră a sărit în fereastră
și nici în ea nu ești
ce anotimp a fost ăsta
ce dureri în povești
nu ești
nu ești
nu ești
01968
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Leonard Ancuta
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 375
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 53
- Actualizat
Cum sa citezi
Leonard Ancuta. “nu știu unde ești.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14185745/nu-stiu-unde-estiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Poezia este o demonstrație de romantism care spune că dragostea e frumoasă chiar dacă vine dintr-o singură parte iar tonul dezamăgit din final parcă spune că asta nu trebuie să se întâmple mai mult de o dată în viață, trebuie să fie lecție de viață care să denote mai multă atenție cu persoana iubită data viitoare
0
