Poezie

rotițe și mațe

2 min lectură·30 noiembrie 2024

Mediu

trag pe nas cerul și îl scuip rotiță cu rotiță

nu am bani nici să-mi scriu numele

dar am cuvinte să-mi las urmele să umble pînă departe

sunt făcut din lovituri de bocanci și de pumni

pun zahăr pe pîine, fac copii după umbre

îmi tai venele cum aș spune universului, taci, taci

taci, taci

astea-s doar șoapte

trag pe nas cerul și îl scuip rotiță cu rotiță

nu am bani nici să-mi văd trecutul, mă iau urît cu urîtul

din inima mea, că a luat locul din inimă care a fost al tău

știu bine că ai fost a mea, că umpleai tot golul din mine

cînd trag din țigară e cum aș face cancer cu tine

și vreau să mor, vreau să mor, vreau să mor din cancerul tău

să fiu eu, doar eu, numai al tău

să fiu doar o ploaie pe geam

ca un geamăt al tău

să fiu ca un pictor care își îngheață pictura

care adună frunze și își scrie pe ele iubirea

apoi le aruncă în vînt și zice un te iubesc simplu, ca pentru sine

vreau să mor, să mor și să mor

să-mi văd fața cum se face covor

vreau să fiu un peron de metrou lumea să treacă peste mine

în oricare secundă în care nu sunt cu tine

vreau să trăiesc o moarte întreagă

să te țin în brațe să îți spun îmi ești dragă

vreau să mor să îți spun că shakespeare a fost genial

apoi să mă duc pe canal

vreau să mor cu un ursuleț în brațe

și tu să îmi faci inimioare din mațe.

00767

Leonard Ancuta. “rotițe și mațe.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14184792/rotite-si-mate

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.