Poezie
voulez-vous coucher avec moi
3 min lectură·
Mediu
în cearșaful acesta rămîn umbrele rătăcite de trupuri
sucurile trupurilor noastre care fac dragoste. e un obiect
de unică folosință, ca pînza unui pictor
îl poți întinde apoi pe un perete pînă se va îngălbeni
de timp și fum de tutun. îl privești din cînd în cînd
nostalgic, știi că o parte din viața ta, din trăirile tale
sunt conținute în el, ca un film ce rulează pe el, un film alb-negru
și mut, un film pus pe repeat să îți aducă aminte ce e dragostea
cum se naște, se împlinește și moare.
te poți spăla de gunoaie, de noroi, de sînge, de păcate
nu te poți spăla de iubirea consumată într-o noapte cînd
ai văzut struguri în loc de sfîrcuri, cînd căpșunele înfloreau
de două ori pe an și anul ținea de la asfințit pînă la răsărit.
și n-am uitat că prin pizda ta au trecut nostalgiile mele, că am simțit
că de-acolo m-am născut, că mă priveam prin ochii tăi
cînd eram în tine și învățam ce-i iubirea. apoi ai făcut alt copil
decît copilul nostru și soarele de azi e atît de puternic încît
degeaba mă uit în telefon să văd poze cu tine.
am auzit cuvîntul irațional și imediam am vrut să mi-l trec
ca nume, poate doar așa am putea avea același nume. era
o curvă pe o stradă cu nume de filosof și mi-a spus că există
viață, dar e ca într-un sendviș, mai înainte moarte, apoi tot
moarte, aici înghesuiți trăim viața ca într-o metastază
ne-o împrumutăm unul altuia, gata să recunoaștem că suntem
definitiv înfrînți, că nu avem niciodata ce ne-am dorit, că lipsiți
suntem de ce am iubit, că suntem în ilegalitate cu dragostea,
dar suntem gata de orice contrabandă, de o evadare
din corpul nostru în celălalt sex, cum ieși la un pahar seara
și imaginația îți oferă o întîlnire cu ea. îi oferi un pahar, ce frumoasă e
îți spui, fără să realizezi că tot ce se petrece e în oglinda închipuirii.
îi spui voulez-vous coucher avec moi, și hainele ei se topesc și curg
cînd te trezești paharul ei de vin e încă plin,
locul ei din pat e rece, fără nici o cută, dar o cută în plus a apărut
pe cearșaful întins pe perete, o stea a mai dispărut de pe cer
și prin fereasta deschisă intră, inexplicabil,
un parfum puternic de liliac, cu toate că nu e vremea lui.
00612
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Leonard Ancuta
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 404
- Citire
- 3 min
- Versuri
- 36
- Actualizat
Cum sa citezi
Leonard Ancuta. “voulez-vous coucher avec moi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14178282/voulez-vous-coucher-avec-moiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.