Poezie

la nicu crețu

3 min lectură·22 februarie 2024

Mediu

mă trezesc într-o dimineață, mahmur destul

cît să am nevoie de o nouă beție ca să mă trezesc

și mă duc în piață la moghioroș, la crîșma de băut și întreb cît e o cafea

și zice șase, mă scarpin în cap, apoi întreb dar votca, votca e cinci

și atunci îmi iau o cafea la cinci lei

și pe mașina mea de scris imaginară se luminează tastele cu literele

care formează privește cerul și privesc cerul și e pentru prima dată cînd

beau o votcă mai ieftină decît o cafea și citesc ziarul ca un muncitor

care vine și bea o votcă în loc de cafea ca să se activeze

și o pasăre albastră își vîră pliscul în paharul meu să își facă zborul mai frumos

apoi vine unu care vinde cuțite la jumătate de preț și ăla care le cumpără

zice așa într-o doară, oare pot să tai aerul în două cu ăsta, da boss, zice ăla

uite așa, numai pune-l în dreptul soarelui și-l faci felii ca pe lămîie

și după o cafea vine original o votcă, doar ești la nicu crețu

și faci un by pass la toate așteptările

scaune sunt doar înăuntru, unde nu se fumează, dar miroase a mici

miroase a mici ca o manea de succes, miroase a mici ca o curvă cu dinți lipsă

miroase a mici ca o viață ratată, miroase a mici ca o avansare

de la insuficiență hepatică la celulită avansată pe ficat, bonus ciroză

și schimbare de sex

și-mi iau doi mici să aștern un început de catafalc trupului

în timp ce observ că toată lumea e de parcă a venit ceaușescu

au toți mîinile în aer, ovaționează și e o bucurie de parcă toate romanele

se termină bine, aici anna karenina taie trenul în două

și viața pare un film și ca la filmări, toți morții se ridică în picioare și merg acasă

cînd îmi stă inima-n loc de la cafele mă gîndesc la tine și cu ajutorul nesperat

al soarelui te filtrez printre gene și dacă scot limba am pe ea o fotografie cu tine

trec prin piață să simt cum miroase a ceapă, a morcovi, ardei, țelină, pătrunjel

amestec toate mirosurile pînă simt că tot ce e în capul meu miroase a bucătărie

tu n-ai gătit nimic azi, ai făcut dragoste cu altul care te-a dus la restaurant la mare

sau la munte, undeva

nu mai ești de o vreme, doar mintea mea mai validează bilete de autobuz

pînă la tine, plătesc cu cardul la nicu crețu, e boierie, plătesc cu inima

în piața moghioroș, unde soarele feliat ca o lămîie mi se frînge în votcă

și cînd beau simt că am toate oasele rupte, și merg ca un orb prin soho

și recit tot ce miros, toate ciorbele, toate tocanele și cer o prună

ca să-i visez viitorul

si cînd beau simt că am toate oasele rupte.

00752

Leonard Ancuta. “la nicu crețu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14178185/la-nicu-cretu

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.