damgerous liaisons

stau în lumina unui bec de stradă, îmi vorbește, îmi spune că am greșit

de obicei nu ai cum să crezi un bec de stradă, mai bine unul de crîșmă

de băut, sau mult mai bine unul de lampă de citit, unul de făcut dragoste

dar acum îmi vorbește de pe stîlp și eu îmi pot trage singur cu o cretă

conturul pe asfalt, și nu știu încotro e trecutul, încotro viitorul

dar ești găurit ca și cum ai fi jucat cinci minute într-un film cu mafioți

și din tine curge dragostea ca o furtună de vară, cu fulgere și trăznete

o furie ca o ploaie în deșert care nu va înflori deșertul, ce nu știi despre un cactus

e că-l iubești cu tot cu țepi și nici nu înflorește cînd vrei tu, se spune că un cactus

iubitor suferă cînd te înțepi în el, că el are toată dragostea dar nu știi s-o primești

așa că mă brozez pe o bancă pe un trotuar sub un bec de stradă care îmi vorbește

cu pîlpîirile lui și spune, la cîte am văzut eu, pe banca asta, tu nici nu știi ce-i iubirea

de la femeia care a luat niște bani pentru un oral să-și hrănească băiatul

pînă la cel care i-a supt-o celui mai bun prieten pentru că l-a înșelat cu soția

că iubirea e cea mai artistică formă de suferință, parcă am spera timpul să țină minte

ce poți face cu o mașină de spălat nu poți face cu inima, inima nu spală oameni

doar îi filtrează, ce poți face cu o mașină de călcat nu poți face cu dragostea.

una îndreaptă lucrurile, cealaltă le șifonează, dragostea e ca o stație orbitală

se învîrte în jurul planetei, e mereu acolo și acolo suntem tu și eu și nu mai tingem

pămîntul, cînd te luminează becul de stradă și umbra ta are forma ei

treci cu picioarele goale o apă vivace și rece de munte și simți că te-ar mîngîia

te gîndești la hemingway și ești aproape sigur că i-ai putea pune chipul pe perete

ai back up în ficat pentru tot filmul, mai ai o poveste de amor cu peretele care

stă chircit sub unghiile tale ca o pisică după ce a mîncat, nu, doare, nici nu vrei

să faci duș, poate apa ta o întîlnește pe-a ei și vrea să facă dragoste