Poezie

aeroportul e în flăcări

2 min lectură·20 august 2023

Mediu

pentru început vă spun

că după o vîrstă oamenii încep să semene cu închipuirile lor.

eu de exemplu

văd aeroportul în flăcări.

lacul herestrău în flăcări. și flăcări albastre

traversează în fugă pe culoarea roșie a semaforului întreg bulevardul

de la victoriei pînă la unirii

apoi aleargă pe dîmbovița spre ciurel și toți peștii se sperie și se aruncă în cer.

cu mîinile goale înfipte în flăcări ca în lut

dau formă gîndurilor mele.

adevărat vă spun

de la un timp oamenii încep să dea cele mai ciudate forme

eșecurilor. și încep să semene cu ele

cu propriile căderi.

cu o evlavie aproape biblică.

e o ninsoare deasă cu fulgi mari, din hîrtie. cu bucăți decupate din cărți

ninge peste oraș.

cu toate personajele literare întîlnite vreodată. vă spun

oamenii au ninsori mai mari sau mai mici

iar la unii nu ninge deloc. așa se întîmplă de la un punct încolo

oamenii seamănă cu propriile ninsori.

dar eu mă ridic.

mă ridic și merg mai departe.

mai departe de operă, mai departe de cișmigiu, mai departe de universitate.

mai departe de intercontinental, puțin mai departe de biserica batiștei.

și zîmbetul meu e al meu.

că așa se întîmplă cîndva

oamenii se aseamănă cu propriile zîmbete. și eu mă ridic

și colțurile gurii se ridică și ele în fiecare dimineață.

mă ridic și zîmbesc și merg prin fața operei

a cișmigiului, a universității, a bisericii.

mă ridic și zîmbesc indiferent dacă aeroportul a luat foc,

herăstrăul la fel iar peste oraș ninge cu personaje din cărți care se topesc

în flăcări.

mă ridic și merg la serviciu.

00797

Leonard Ancuta. “aeroportul e în flăcări .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14173091/aeroportul-e-in-flacari

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.