Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

vox clamantis in deserto

2 min lectură·
Mediu
eu sunt un fel de dragon, există în filme, în cărți
nu și în realitate. despre dragoni însă, se mai vorbește
sunt un punct de atracție, eu sunt mai degrabă căldura
din miezul unei zile caniculare de care toată lumea fuge.
eu sunt și nu prea sunt, pentru că de cele mai multe ori
nu sunt lîngă tine.
esse est percipi nu e pentru mine, deși uneori îmi place să cred
că lumea vede doar copacul, falnic, și nu vede rădăcina.
cumva în dragostea noastră eu sunt rădăcina unui baobab
dar ce se vede, ce se percepe e un bonsai care arată
ca un avertisment despre consumul în exces.
că tot am spus de exces, am crezut multă vreme, ca blake
că drumul excesului duce la palatul cunoașterii, doar că
la fel ca hercule furios știu că pe căi anevoioase se ajunge la stele.
altfel, despre rău, numai de bine, îmi cos singur pantalonii
și uneori trec strada fără să mă asigur în speranța că tocmai tu
vei trece în secunda aceea pe acolo să mă lovești.
spun asta pentru că în general nu mă vezi, nu mă percepi
decît ca pe un vampir energetic care face ca vorba despre nimic
să dea nimicului un sens. știu, nu am văzut împreună perseidele
noi am văzut persefonele, cele care curmă lumina. trebuie să-mi pun
ochelari și chiar mi-ar plăcea să-mi spui aragaz cu patru ochi
în timp ce citesc dragostea pe pielea ta.
031.320
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
242
Citire
2 min
Versuri
23
Actualizat

Cum sa citezi

Leonard Ancuta. “vox clamantis in deserto.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14172969/vox-clamantis-in-deserto

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
Trimiterea către dragoni, m-a dus cu gândul la un film rusesc în care o prințesă este răpită de un dragon (de fapt de un bărbat ce trăia izolat de restul lumii care putea să se transforme în dragon) în ziua nunții ei, la început ea îl urăște fiindcă crede că i-a furat fericirea, apoi ajungând să-l cunoască cu adevărat, se îndrăgostește de el și de lumea fantastică în care trăia iar până la urmă alegând să rămână cu dragonul decât cu familia ei și cel cu care trebuia să se căsătorească.

https://m.imdb.com/title/tt4057376/
https://m.youtube.com/watch?v=Tw3Tc2o342k&t=752s&pp=ygUISSBkcmFnb24%3D

Un frumos poem despre dragoste, care mistuie pe dinăuntru.



0
@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
ce avem în comun e puterea si mijloacele de a iubi. poemele mele de dragoste nu sunt foarte comode unora, era cineva care ma crede infatuat ca m-am asemuit unui dragon. de fapt eu vorbeam despre mine insumi ca o persoană reala, palpabila, perceptibilă, ființă dincolo de ființare, cum e dragonul, care există dar nu există. in ultimele poeme m-am folosit mult de filosofie, cum e si aici pentru a scoate in evidenta un lucru simplu, adanc, inseparabil de om, cum e dragostea. multumesc de trecere si semn!
0
Distincție acordată
@emilian-licanELEmilian Lican
Este un ,,Eu" din basme...
Foarte bine!
0