Poezie
nisipul și femeia sahara
1 min lectură·
Mediu
singurătatea sau tot ce se împuținează în fiecare zi
pînă nu mai rămîne atom lîngă atom
doar chipul tău, iubito, desenat în minte
din pistruii a o mie de copii ce au înălțat zmeul morții
cu fața lor către soare
și cînd mîiniile înfipte în părul meu curg blînd din mintea ta
dimineața îmi aduce în loc de cafea
zîmbetul tău pe chipul meu, bună dimineața
rădăcinile uscate și reci respiră de parcă însărcinate
ar fi cu o frumusețe pe care imaginea n-o poate cuprinde
stau în tine de parcă mi-aș băga capul în găleata cu apă
pînă se face subțire și străveziu să îmi vezi gindurile
faci dragoste cu mine
într-un film care trece prin toți pereții și înțelegi
evadarea aia din film ca
o lovitură de melancolie în mijlocul cuvîntului uitare
ca nisipul mascul în ochii femeii sahara
și umezeala ochilor tăi
în umezeala ochilor mei
momentul în care prezentul e finalul
a o mie de trecuturi nu știu nimic
despre tine cum nici despre mine nu știu
și tot ce văd e foc și încredințare, iubire
ca o tihnă de o respirație după o viață
de înec.
031.033
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Leonard Ancuta
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 190
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Leonard Ancuta. “nisipul și femeia sahara.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14172879/nisipul-si-femeia-saharaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LAEmilian, ma bucur ca ai rezonat cu textul, mă asteptam să vad autoarele de pe site pe aici, ca de, pe ele ar trebui mai mult sa le sensibilizeze, dar poate ca sunt ocupate cu alte lucruri. multumesc de lectura si apreciere!
0
CȘDistincție acordată
Da, LA, ai aici unul dintre cele m. bune poeme scrise.
De obicei despre singuratate se scrie cum creste, este prezenta in abundenta, iar
tu vii aicicu aceasta "imputinare" a singuratatii,
totul se termina , pana si singuratatea,
intorci singuratatea cu fundul in sus,
rupi legile fizicii, legile lui Dumnezeu,
care de fapt ne demonstreaza ca si singuratatea este o constanta universala,
iar noi ne lamentam in relatia cu ea pentru ca (din motive de atasament) inca nu am invatat sa o cunoastem cu adevarat,
:)
De obicei despre singuratate se scrie cum creste, este prezenta in abundenta, iar
tu vii aicicu aceasta "imputinare" a singuratatii,
totul se termina , pana si singuratatea,
intorci singuratatea cu fundul in sus,
rupi legile fizicii, legile lui Dumnezeu,
care de fapt ne demonstreaza ca si singuratatea este o constanta universala,
iar noi ne lamentam in relatia cu ea pentru ca (din motive de atasament) inca nu am invatat sa o cunoastem cu adevarat,
:)
0
,,stau în tine de parcă mi-aș băga capul în găleata cu apă"
Recunosc că senzația este și pentru mine la fel :)
Foarte bine și bucuros de lectură!