Poezie
eu nu m-am rușinat precum kafka
2 min lectură·
Mediu
atunci cînd a realizat că lumea e un bal mascat și
el și-a arătat adevărata față, eu n-am purtat niciodată mască
eu m-am purtat pe mine ca pe un costum readus la viață
un costum pe care l-am învățat să crească și să îmbătrînească
și pe care sper să-l las cîndva altcuiva
am avut și eu ușurătățile mele, dar n-am putut suna cu taxă inversă
inima cuiva, și chiar dacă am primit de multe ori ton de ocupat
sau că abonatul are telefonul închis, am stat sub cerul înstelat
am așteptat să cadă stelele și să-mi pun dorințe
și una dintre ele este să dezbrac pe cineva de costum și să văd
ce-i înlăuntru, să mă conving că ființa nu ființează ci iubește
cum spunea leibniz că o mașină desfăcută în părți rămîne tot mașină
pe cînd desfăcută în părți lucrarea lui dumnezeu rămîne o parte din el
rămîne în continuare iubire
și cu iubirea asta putem privi răsăritul, putem privi apusul
să nu-ți fie frică, eu o să te țin de mînă și dincolo iar noi
o să ne desfacem unul pe celălalt de toate învelișurile
pînă sufletele noastre se vor amesteca asemenea gazelor lacrimogene
și vom face baie în lacrimi, goi, ca într-o lagună albastră
051.241
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Leonard Ancuta
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 207
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Leonard Ancuta. “eu nu m-am rușinat precum kafka.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14172132/eu-nu-m-am-rusinat-precum-kafkaComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
Un poem filosofic și concomitent de iubire. Leibniz în epoca barocă și pe urmă, după un veac, Voltaire (cu iluminismul radical, spre revoluție burgheză mondială în sânge), au explicat diferit, unul pe principiul iubirii morale sădite în om, celalalt mai mult... etic social și anticipând materialismul dialectic, ca pe-o mașinărie perfectă lumea. Leibniz credea că locuim (trăim în) cea mai fericită dintre lumile posibile. Voltaire l-a contrazis și parodiat copios prin macabru, satiricul său roman "Candid".
0
Iubirea lui Leibniz este încărcată de patos religios, dar și de speculații inspirate, fiind și cel c-un sistem filosofic mai mult extatic decat critic, sistem care va conduce prin spiritul său de investigație prin raționamente și enunțate de noi principii și teze la abandonarea fixismului vechilor concepții (de exemplu de tip determinist) și conturând clar idealismul primului filosof modern Immanuel Kant. A susținut și Contrareforma catolică. Nu s-a îndepărtat radical de ea la un moment dat, ca Blaise Pascal, plătind cu viața această sfidare.
0
Dacă lecturăm "Candid (sau optimistul)", în care eroina Cunigunda, iubita lui Candid, ajunge să fie făcută zombie ori poștă în războiul nemților apoi debarcă în Buenos Aires, realizăm cum decade o națiune amenințată. A cimentat materialismul în gândirea occidentală, prin spiritul său de investigație.
0
Poemul tău, Leo, este și unul c-o problematizare a erosului picaresc ca la Petronius și Voltaire. Iubirea sau cuplul ca o monadă (idealist vorbind) este de la filosoful Leibniz. Bineînțeles că amanții nu trăiesc într-o bulă, într-o altă lume decat cea reală. Voltaire a vrut să arate prin acțiunea cărții sale "Candid" că erosul și idealismul împerecherii androginice, cât de nobile ar deveni, pot fi înnegrite brusc de... fatalitate. "Fatum" volterian și iubire monadică leibniziană...
0
comentariile tale sunt savuroase, o adevarata lectie de exegeză și antropologie literara. multumesc pentru tot.
0
