Poezie
așa vreau să trăiesc în lumea aceasta
2 min lectură·
Mediu
sincer, așa vreau să trăiesc în lumea aceasta
să-mi privesc iubita adormită în timp ce razele lunii ca o foarfecă
îi îndepărtează părul de pe față și asemenea călăului lui sandburg
să știu că nimic nimic nu mi-e greu.
da, exact așa vreau să trăiesc pe această lume
să-mi privesc iubita zîmbind în somn și să știu că nimic nimic
nu mi-ar fi greu, că pot aduce în visul ei o floare dacă în visul ei
nu-i nici una.
sigur, chiar așa vreau să trăiesc pe pămîntul acesta
să-mi privesc iubita adormită gemînd ușor și pieptul tresăltîndu-i
de parcă sute de explozii au loc în lăuntru-i și eu doar cu palma
dezamorsez, aduc liniștea, somnul ei blînd ca ochii de căprioară
privind în lumina farurilor, apoi pășind în luminiș, fără ezitare.
nici nu încape îndoială, așa îmi doresc să trăiesc pe acest pămînt
de parcă aș copia lumina din nopțile cu lună plină
s-o așez pe chipul tău în nopțile fără lună și aș păstra puțină
iarnă în cutele din palme, în ridurile de pe frunte, o boare
în mîngîierile din nopțile fierbinți de vară.
sincer, așa vreau să trăiesc în lumea aceasta
să te privesc în timp ce dormi, dragoste, găsind în sfîrșit
un mod de a scăpa de aici, strîngînd încetișor din degete în timp ce
lumina nemernică a lunii ne învelește c-o vrajă de dragoste în timp ce
facem dragoste și știm că nimic nimic nu e greu.
024.070
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Leonard Ancuta
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 241
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Leonard Ancuta. “așa vreau să trăiesc în lumea aceasta.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14069867/asa-vreau-sa-traiesc-in-lumea-aceastaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LAma bucur ca-ti place ce scriu. e adevarat, eu incerc sa fiu altfgel, de aceea si acest protest constant al meu fata de ceea ce se scrie pe site-ul asta. dar ma bucur ca mai sunt oameni care ma apreciaza. vremea lui villon a trecut, ca si cea a lui tudor gheorghe. mai sunt nostalgici, mai sunt oameni in varsta care se bucura sau tineri care abia descopera, cum si eu la randul meu descopar chestii noi, care abia peste ani vor avea succes. ideea e ca adevarul poetic nu sta pe loc, evolueaza, poezia odata cu el si felul de a ne exprima, exterioriza difera de la generatie la generatie. si e normal sa negam ce a fost, ca sa ne putem face loc, sa ne putem impune. asta nu inseamna lipsa de respect pentru cei dinaintea mea, ci doar un mod elegant de a spune ca e vremea pentru ceva nou. si chiar daca uneori par duios in poezie, chiar daca alte ori e atroce, cine ma citeste stie ca ma joc foarte mult la tehnica, la modul de a compune. va mai astept!
0
Poezia asta este duioasă, parcă ai fi ajuns la concluzia că toate acele expresii cu care aruncai mai deunăzi, nu-și mai au locul, ești mare în toate sensurile...
Îți doresc din suflet mult succes! Vei vedea că am dreptate: toate la timpul lor, dar am impresia ca știi deja. Mulți încearcă un Villon, un alt Tudor Gheorghe, tu cunoaște-te bine, că șansele sunt cu tine.
Am citit ce-am citit, curioasă, cu multă plăcere, plăcrea de a-ți fi, cumva, pe margini, contemporană, de a mai avea hatârul și bucuria de a întelege...