Poezie
colivia
1 min lectură·
Mediu
Cu tăcerea ta mă-nchizi într-o colivie
plină cu papagali uciși de depărtare...
Cu nepăsarea ta mă trimiți pe-o insulă
de unde nu știu dac-am să mă întorc vreodată...
Cu sărutările tale mă trimiți în Rai,
dar porțile lui sunt închise pentru mine...
Cu măinile tale care mă mângăie
Mă faci să zbor pănă departe,departe...
Eu sunt o biată muritoare,
Dar TU,dacă ai vrea,
M-ai nemuri pe veci...
Cu tăcerea ta mă-nchizi într-o colivie
plină cu papagali uciși de depărtare...
Cu nepăsarea ta mă trimiți pe-o insulă
de unde nu știu dac-am să mă întorc vreodată...
Cu sărutările tale mă trimiți în Rai,
dar Raiul e plin de promisiuni,minciuni frumoase
și nici așa porțile lui nu sunt deschise pentru mine...
Cu măinile tale care mă mângăie
Mă faci să zbor pănă departe,aproape...
EU ,muritoare în Iubirea mea...
DAR,cu plecarea ta mă-nchizi într-o colivie...
053.758
0
