lenka lenka

De m-ar înveli cerul cu stele În nopțile în care plâng Și de le-aș ronțăi Ca pe niște bomboane amare... Aș uita atunci Că tu nu exiști Nici măcar Într-o fotografie de sertar...

Cu tăcerea ta mă-nchizi într-o colivie plină cu papagali uciși de depărtare... Cu nepăsarea ta mă trimiți pe-o insulă de unde nu știu dac-am să mă întorc vreodată... Cu sărutările tale mă

Singurătate,tu,armă cu țeava îndreptată spre mine... Și eu,încolțită,căutând disperată Oameni,vorbe,fapte, Tristele ființe necăutate de nimeni, Spre a evada... În zadar,căci tu ești un bun

Am căzut dintr-o stea, Eram raza ei. Am căzut dintr-o floare, Eram petală uscată de vis. Am căzut dintr-o pasăre ce murea, Eram aripa ei frântă de nea. Am căzut dintr-un om ce singur era, Eram

Ca să îmi ierți păcatul de a nu te fi găsit mai demult Sparg toate clipele noastre împreună în artificii multicolore La care să se uite toți cu gura căscată... Decupez imagini de pe retina

Neștiuții zei, Iubiții mei, mă îmbrățișează in vis și îmi spun bună dimineața în coșmar... mă sărută o dată pe an... Adormiții din zi și nesătuii din noapte când ați trecut prin inima