Laurențiu Orășanu

Tot mai sărac ne e cotidianul,
În relief nu pot nimic să scot,
Căci dealu-a dispărut cu vasluianul,
Iar Lunca se întinde peste tot.

Calimero

Remarc și laud:
- amploarea dată evenimentului: invitați de marcă din zona scrisului (nu numai epigramiști), invitați din alte zone (ceea ce poate sensibiliza în promovarea și sprijinirea genului), public numeros, pregătirea prealabilă a membrilor CUC-ului,
- relatarea dinamică și amănunțită (cronica evenimentului propriu-zis); cunoscându-i personal pe mulți dintre actori, scenele au prins viață din rândurile scrise; sigur, au ajutat și pozele;
- efortul organizatoric, comparabil poate cu organizarea unui festival cu care Constanța, ca și Bucureștiul (într-o altă măsură), este așteptată să se producă.

Așa că, felicitări organizatorului (orilor) și celui care a împărtășit cu noi evenimnetul: Dan Norea.

Văd că nu comentează nimeni, semn că suntem epuizați după atâtea comentarii și analize.
E o poezie umoristică foarte reușită, condimentată și actuală. Prinde la orișicine. De sine stătătoare e excelentă.
Poate că n-ar fi trebuit devoalată, de la început, sursa scrisorii. Sigur, e tributul dat parodiei-temă, dar acest tribut pare singurul. În rest,
nici metrica,
nici ideea suicidală (repetată, ceea ce scade din calitatea gradației - exemplific:
De-mi vine să mă spânzur de cel mai ’nalt copac! - sinucidere
Se-aprind suicidale idei, în ritm vioi - iar sinucidere)
nici ura finală
nu trimit în vreun fel la poezia de parodiat.

Calimero

un tată?

Subscriu la ceea ce a spus Nelu Gârda. Adaug: concentrație și calitate. Evită căi și poante bătute.
Avem nevoie de astfel de pilule, mai ales că știu că e foarte greu să le produci. Nae ne arată aici că stăpânește foaret bine metoda de fabricație.
Așa că, mai așteptăm și altele.
Calimero

Norică, o luăm de la început? Monsior se scrie, monsior se citește.
Ce scrie în Regulamentul de la Viseu? Iată:

• Sponsorul - 2 epigrame (cuvântul trebuie să apară obligatoriu în catrene)

Unde a fost explicată cutuma care îți permit variațiile de care spui? Rog citat. Spun, din nou, că îmi repugnă conversațiile pe care unii le poartă cu juriile. Dacă așa s-a lămurit cutuma asta, prin conversație, atunci înseamnă că sunt dintre cei care fac figurație participând.
Și, după cum am constatat, și juriile urăsc asta. De aceea regulamentul trebuie să fie clar.
Nu trebuia să aflu eu la un cenaclu în București că e voie și sponsor. Și, poate că acela care ne-a spus asta, nu știa nici de verbul care a fost permis aici (culmea, admis aici nu înseamnă cutumă, nu?!!!!!!!!). E o excepție locală, după cum scrii. A știut toată lumea? Cine știe? După cum vezi, eu îi fac observație lui Florin, e clar că eu n-am știut.
Ce mi se pare ciudat e că îmi dai un exemplu de regulament fuzzy (adică, fuzzy în interpretare, căci el spunea clar SPONSORUL - atât) pentru a te lega, din nou, de un regulament beton: de care te-ai legat fără să reușești să-l clintești.
Am primit azi un regulament. Nici măcar nu era inteligibil. Îl circulăm, dar nu-l înțelegem. Hai la concurs!

Mulțumesc, Dan Norea, pentru steluță.
Toate celelalte parodii postate aici au fost foarte bune. O spun aici, chiar dacă m-am referit numai la cele postate până la un moment dat. Grigore Chitul, GPI, Florin Rotaru, Neculai Lunca, Dan Norea - sper că n-am uitat pe nimeni.
A fost interesant să ne măsurăm forțele și să constatăm că sunt atâtea pe aici.

Calimero

Un grupaj beton, după părerea mea. A spune că epigramele de la a doua temă sunt cele mai bune, ar putea duce la concluzia că primele două n-ar fi de aceeași talie. Dar toate sunt foarte, foarte bune. Foarte bine construite. Trei - ancorate la zi, una la un trecut de tristă amintire.
Cârcoteli n-am, am felicitări! Le meriți pe deplin!
Calimero

De când pe lume m-am născut
Și pân’ la buza gropii,
Pe doctori i-am întreținut
Și sponsor fost-am popii.
Ica

Dăm bani la doctor și ne scapă
De câte-o boală, dacă poate,
Dar preotu-l plătim, la groapă,
Ca să ne vindece de toate.
Calimero

Foarte bună a patra, apoi a treia și prima. La prima aș fi evitat repetarea ascult, ascultat. Eventual:
Și el se miră că n-aud!
Când eu l-ascult, mereu, orbește.

Pe a doua n-am înțeles-o.

Dan Norea,
Până la urmă spui că te-ai lămurit de ce NU enumăr toate cele patru elemente (primare). Pentru că era vorba de poluarea care otrăvește aerul, apa, pământul, dar nu și focul.
Impardonabilă greșeala cu virgula, rămasă după enșpe verificări. Mulțumesc pentru atenționare.

Florin Rotaru,
După acel DEGEABA inițial, te aștepți, cum zici, la ceva în final, dar poanta nu e devoalată. Oricum, voi modifica, e ușor.
La Pe ducă, observația e justă. Dacă aș vrea să fentez, aș spune că moartea plânge oricum, tot timpul. Dar adevărul e că va trebui să găsesc ceva, poate eliminând restricția din tema concursului, astfel ca ideea (care nu mi se pare rea) să fie pusă într-o construcție mai solidă.

Apropo de tema Sponsorul. Regulamentul cerea includerea cuvântului SPONSOR în corpul epigramei. Atât. La cenaclu am aflat că sunt admise și SPONSOR și SPONSORUL. Din fericire, am aflat asta înainte de a trimite epigramele mele.
Tu văd că ai folosit SPONSORIZARE.
Asta pentru că discutam pe aici despre regulamente imprecise și mai discutam și de precizări care zboară din gură în gură și care nu ajung la fel la toate urechile.

Calimero

Grigore, m-ai convins, retrag observația.
Dar o să evit și eu situația asta, așa cum zice Dan Norea.
Ca să nu dau peste unul ca mine din tabăra adversă!!!
Calimero

Vali Slavu,
Cred că scriam comentariul în vreme ce tu îl postasei pe al tău. De aceea nu ți-am răspuns, că nu-l văzusem.
Ultima strofă generalizează (nefericit e-acela, nu numai eu), se mută de la mine la impersonal, astfel că acum ar fi bun pentru mine (și ca închidere, ai dreptate), dar n-ar mai fi general, cum e atunci. Atunci sunt diferite acum-uri, după persoană, care vin la momente diferite.

Mulțumesc Florin, ce să fac, scriu cu pixul!
Mulțumesc Neculai Lunca, asta spuneam și eu despre poezia de parodiat, dar cu alte cuvinte, nu ea e de vină.

Calimero

Grigore, mai consultă și pe alții. Gramatical e incorect - după părerea mea. Acordul se face la restul. Nu cu ce subînțelegi.

Calimero

Nelu Gârda,
Absolut corect. La un concurs de umor, trebuia apăsat pe accelarația umoristică. La mine, latura asta e subțire (în dublu sens), așa că nici nu sper că a sesizat-o cineva (acum, când doar coperta-i verde - o închidere în fapt, dacă cineva își amintește primul vers).

Acum, câteva comentarii conexe, ca să nu comentez la premiați sau la alți concurenți, dar ca să mă refer totuși la specificul concursului, așa cum îl văd eu.

Poezia de parodiat nu avea o închidere, un final tare. Era de ales: între a introduce un final tare (ceea ce Nelu Gârda a făcut-o cel mai bine, precedându-l de o construcție riguroasă, rar condimentată umoristic până la final, și a făcut-o și Neculai Lunca, pigmentând, punctual, cu Munca de Partid și bicicleta uzată, pretext pentru un final tăricel - florile de mucegai) sau a merge pe un final moale (cam ca la mine). La Grigore Chitul am văzut pedalarea continuă pe parcurs (poante presărate, dar îngoșate) pe un umor obișnuit juriilor (ceea ce aș reproșa și finalului la Nelu Gârda) lucru care nu e deloc pe gustul meu (de altfel, Nelu Gârda s-a scuzat, scuze acceptate, era în joc premiul).

Ce am scris eu, ca să mă refer iar la mine, e, așa cum bine a zis Nelu Gârda, o poezie paralelă, poate mai mult o pastișă. Iar poanta mă mulțumește doar pe mine, ceea ce, sigur, e puțin.

Calimero

Mi-au plăcut mai mult 1.1 și 2.2.
Totuși, la 2.2 cred că ar trebui:
Iar restu-a încasat-o bine !
în loc de:
Iar restu-au încasat-o bine !

Calimero

Că Prundoiu își apără producția, nu e de criticat. De criticat este faptul că nu rezolvă criticile (determinarea cu soția nu trebuie să rezulte în explicații, ci în corpul epigramei: soția lui? a cui? sunt doi, nu?). Apărarea - mie îmi place - mi-a stârnit, în sfârșit zâmbetul. Asta chiar e de râs. Păi, mie, cititorul, nu-mi place. Trec peste eticheta penibil. Ține de modul de manifestare al unui autor care, criticat, sare la beregușul criticului. Nimic nou la Prundoiu.
Fenta cu n-am mai văzut astfel de epigrame: mai spun, pentru dl Prundoiu, a reușit ce n-am mai văzut nicăieri: să ia la mișto o poezie scrisă în detenție grea, o poezie în care autorului îi păsa de soarta țărănimii hingherită cu colectivizarea. Nu de obiceiurile pe care dumnealui le justifică era vorba.

Altă gogoriță: mă pune pe post de Sfichi. Mai citește, Prundoiu, mai citește.

Contestațiile sunt acolo, chiar dacă dumneata numeri numai steluțele.
Steluțe NEJUSTIFICATE.

Nelu Gârda,
Cu invidia, n-am de ce, te-a lămurit Daniela.
Încrâncenarea? Pare că e la tine. Nu m-aș simți bine dacă aș fi atașat de o asemenea evaluare, ca tine. Nici n-aș fenta, ocolind lacunele. Poate că aș folosi butonul minus, recunoscând că am greșit.
Dar poți s-o ții langa, dreptul matale. Iar eu am și eu dreptul să spun ce am spus: lipsă de discernământ.
Calimero

Nelu Gârda,
Nu e prima steluță discutabilă pe care o dai (vezi Laurone, la steluța ta la același Prundoiu Dan).

Dacă te apuci să dai soluții cum s-o dreagă, cum rămâne cu steluța? Că scrii la mișto nu exclude (nici la tine) necesitatea ca epigrama să fie corectată.

Cât despre chestia cu politica - nu e chestie de politică. Nu faci mișto de cei care au suferit pentru convingerile lor. Aș putea să-ți dau exemple de zone în care nu ne întindem cu miștoul (nici în epigramă). Dar mi-e că tot la încăpățânarea cu care răspunzi rămâi.

N-am înțeles, ce să votăm? Că e bună epigrama? Păi, dacă menții steluța, în condițiile când ai și trei contestări, la ce bun să băgăm boabele în urnă?

Pe sub masă, la beție,
Mâna, pe picior i-am pus.
Mi-a zis: Vino pe trezie,
Și-atunci cată-un pic mai sus.

Calimero

Defecțiuni la autor:
- Soția cui? (i-a prins soția pe-amândoi)
- Fără toane - umplutură (de ce să aibă toane, când vede un motiv concret de furie?)
Suficiente mtive pentru a nu cădea pe spate.
Dar ăsta e aspectul minor.
Aspectul major este defecțiunea la steluțari: Lipsă de discernământ
Argumente:
Genul ăsta de epigrame nu l-am mai văzut pe nicăieri. Nimeni nu poate face abstracție de trimiterea la o poezie a gulagului comunist. Asta însteluțăm?
N-o văd publicată niciunde. Nu face cinste nici acestui site.
Dezamăgit.
Calimero

Căci pentru epigramă
Am o iubire oarbă...
Dan-T

Iubirea ta e oarbă,
Și văd, a mia oară,
Că iar ai scos din barbă,
Un soi de apă chioară.

Calimero