Laurențiu Orășanu

GPI,

Din nota de final rezulta ca esti dezamagit de rezultat. Credeam ca am invatat, macar noi cei harsiti in concursuri, ca un concurs e un concurs. Au fost cinci jurati, nu?
La text:
E scris bine, planul e bun, realizarea putea fi putin diferita. Prima parte, care n-are voie sa fie lungita intr-o proza scurta, e prea mult lungita, prea explicita, prea \"deja vu\" (cu intoarcerea acasa si grija fata de parinte). N-as zice ca serveste, necesarmente, ceea ce va urma. De aceea spun ca era mai bine sa fie scurtata (vezi si dilutia remarcata de Florin Rotaru). Mijlocul lungeste (iar) prin repetarea remuscarilor, posibil plictisind. Partea finala e buna, bine stapanita.

Stilul adoptat serveste constructia, planul; limbajul folosit e consistent, fara iesiri din registrul asumat - si acestea ar fi pe partea buna.

Cunosc și eu o Julietă
Ce, scurt, făcu o piruetă
Si-o-ntoarse - chiar ca la Mizil -
Dând de-o \"șuietă\" fara șpil.

Calimero

Pe langa \"șuietă\", mai ai si acel \"donm\" care te va costa mult daca ai luat bilet pentru rapidul de Mizil.

Indeosebi primul paragraf ma face sa cred ca o relatare la persoana I-a ar fi fost mai nimerita.
Cineva vorbea deunazi de \"slabiciunea imperfectului\". Multe texte din concurs l-au confirmat.
Privitor la stilul relatarii:
Complicarea frazei, pretiozitati (sau exprimari nefiresti) si stangacii pe alocuri:
\"Lua masa la restaurantul motelului, niciodată frugal, micul dejun uitat, în timp fiind transformat într-un prânz copios.\" - nici virgula de dupa \"uitat\" nu ajuta, mai mult incurca

\" întregeau peisajul\"
\"redând în manieră personală emoția\"

\"Chipul ei nu mai păstra nimic din încărcătura emoțională de mai devreme când părăsi camera\" - n-ar suna mai bine \"Când părăsi camera, hipul ei nu mai păstra nimic din încărcătura emoțională de mai devreme\"?

\"Subiectele generale fiind epuizate rapid, în curând se așternu tăcerea între cei doi trecători pe străzile încărcate de emoție.\" - \"Subiectele generale fiind epuizate rapid\" ar merge la un proces-verbal - \"încărcate de emoție\" - banal, cliseu

\"trotuarul încărcat de pașii celor doi trecători.\" - pe langa cliseu, aici iei distanta si mai mare fata de cei doi

\"Mihail și Emma stăteau unul în fața celuilalt și puteai simti tensiunea plutind în aer\" - ce simplu, dar cu mare efect, daca nu le puneai aici numele , evident renuntand si la cliseul \"tensiunea care plutea in aer\"

\"Trotuarul le acoperea urmele tăcut, însetat de emoție\" - exemplu condensat privind exprimarile pe care ar trebui sa le eviti, nu mai spun ca repeti (vezi citatul de mai sus)

Pe partea buna - apreciez felul direct in care comunica; intampla asa in viata cand se intalnesc doi, si vorbesc de parca se cunosc de cand lumea. Pe alocuri, patetismul sta la panda, si trebuie evitat.

Constructiv - ar fi trebuit sa mai fie ceva. Ca o parte dintr-o proza mai lunga ar mai merge, ca o proza scurta trebuie sa aiba un ceva: punct culminant, surpriza, deznodamant. (ce spun cred ca e valabil la o proza tip \"poveste, istorisire\" ca aceasta.)

Felicitari (mergand din aproape in departe):
- castigatoarei Vali Slavu - Well Done!
- celor cinci doamne - domnisoare care m-au admis in proximitatea lor placuta
- celorlalti concurenti redutabili
- celorlalti concurenti
Separat si special - Eugeniei pentru organizare.

Roxana Sonea ne incita la povestea \"the making of\". La mine au actionat decisiv doi-trei insi care ma baraiau amarnic in acea perioada. Cum, plecam la munte de Revelion, eram strans si cu timpul, si de cei doi-trei. Mi-am zis ca nu exista conditii mai prielnice ca acelea: de cele mai multe ori lucrez bine sub presiune. Nu eram sigur ca asta vreau sa scriu, ca e textul cel mai potrivit pentru concurs, am fost insa sigur ca nu e cazul sa particip cu un text umoristic - deci alta presiune pusa pe mine (de mine) - sa evoluez intr-un registru in care n-am prea scris, deci... presiune aveam.
Na, ca povestesc ca si cum as fi gasit o margica. Rog sa fiu scuzat. Stilistic mai trebuie polizata. Sa nu uit: fara a intra in detalii, ca Vali, povestea porneste de la una reala, auzita de la o cunostinta.
Pe viitor, poate ar fi bine sa separam proza umoristica, acordandu-i un concurs separat.

Desi ma joc cu umorul, iau lucrurile la propriu. Deh! Asa ca, daca Eugenia a glumit cu Moga, eu iau lucrul in serios si intreb, ca un concurent ce am fost:
Cum de stie Moga autorul acelui text? Cu paranormalul? Flacara violacee?
Am pus intrebarea acum, in ceasul al doispelea, ca sa nu o pun dupa miezul noptii.
Probabil ca starea de asteptare m-a atins, ca si ploia genevoise, drept pe basc. Pe unul l-a facut sa astepte, linistit, pana cand juriul VA vota (sic!).
Ma duc sa fac un dus cald, si sa beau un scotch rece. Poate rezist la furtuna...

Alta incercare de definitie a femeii:

E prima litera, la scoala,
Cum ar veni - pe burta goala
Cand isi dezvaluie secretul,
Ai vrea sa stii tot alfabetul.

Calimero,
scuze pentru lipsa diacriticelor

\"voi comenta strict pe ce-am citit până acum...
* mai revin dacă se dorește și asupra unor texte selectate, dacă doriti aceasta.
dar ințeleg că se incheie premierea și apoi comentariile mele nu-și vor avea rostul.
** din punctul meu de vedere 27 va fi câștigătorul.\"
Petru Teodor

N-ai citit tot, dar declari castigatorul?
Pe langa \"alte puncte de vedere\" exprimate aici, mi s-a parut cel mai fundamentat.

Prozodie defectuoasă:
v2 - 7 silabe
v4 - 8 silabe
Sincer nu rimează cu piper (accentul la sincer ar trebui forțat pe a doua silabă)

Sarea și piperul nu se disociază (\"are sare ȘI piper\").
Typo la \"suficent\".
\"Prea suficient\" e incorect. E suficient și atât.
Concluzie: construcția nu se susține.

Observație generală: e bine să dați fiecărei epigrame un titlu (ca și oricărui text). Despre titlu, ca și despre prozodie, ca și despre alte reguli în domeniul epigramatic, e bine să consultați articolele postate la Tehnică literară (Cornel Rodean, \"Să învățăm împreună\", și alții).

Am testat introducerea, editarea, ștergerea unui text. Merg fain sub Windows XP, IE6 (SP1!).
Încărcarea paginilor, navigarea - performanță net superioară. Mulțumim!
Remarc și paciența de care au dat dovadă colegii în răstimpul cât performanța a fost slabă, pe timpul implementării modificărilor.

Măi, Miloș, vino-ți în fire! E a doua oară când zici că n-ai corectat din cauza mea. Prima dată când m-ai băgat la cauze, te-am lăsat. Măi să fie! Vezi citatul mură-n gură, cu tot rândul, cu \"piciarele\" cu tot, din primul meu comm.
Sigur, era cazul să mai dai aici în mine, și, desigur, să te mai guduri pe de altă parte.
Poți continua cu guduratul, dar nu-mi mai pomeni numele aiurea.

Calimero

1. N-ai \"îndreptat-o\". Am zis că se scrie întruna, nu într-una.
2. Dacă ți se spune că poanta e veche, de ce mai cerșești merite? Mă rog, se scrie \"folosit-o\", nu folosito.
3. Câtă vreme ștergi un text (regulamentul e contra) și îl re-postezi, nu menționezi că un text nu e original și, la fel ca alții, muți focusul pe mine, inducând impresia că eu te-aș considera a priori șmecher, mutând discuția de la erorile din textul tău - la mine, nu pot să nu accept eticheta pe care singur o propui. Ești șmecher!
Dar la ce îți folosește? Scrii mai bine dacă te repezi la mine (prin subsoluri, peste tot...)? Era mai bine să-ți las greșeala acolo? Crezi că alții nu te judecă pentru ea?
4. O să vin când am timp și când greșești.

exact, Florine. De Ne Luciu era vorba. Nu era nimic de modificat.

\"Și luciul, știu la ce s-a dat...
Dar termenul acum îmi scapã.\"
Nicolae Bunduri

La felul cum ai acordat:
Confunzi vioara cu o sapă,
Se zice: Luciu cui s-a dat,
Și termenii, precis, nu-i scapă.

Glumesc cu acordul. Grupajul e beton.
Calimero

Fără dragoste sau ură,
Ei au dus într-una greul,
Cu multe guverne fură,
Iar acum cu P.D.L.-ul.

Aici într-una are sensul de mereu, în consecință scrierea corectă este întruna.
Probleme la ritmul din v1 și v3.
Poantă veche.

Calimero

Nu este orginală.
Cum am mai spus la acest text (altă postare?), ideea e preluată dintr-un banc cunoscut.
Versul doi \"-Hai, sus piciarele-am strigat,\" are un typo

Calimero

Ce ne pasă nouă (de la noi) se justifică.
Ce ne pasă zece - nu are sens în ipoteza de mai sus.

Ce ne pasă nouă (ca și cifra 9) - nu se justifică. Ar trebui să fie \"ce ne pasă de 9, sau de cifra 9)
În consecință, ar trebui \"ce ne pasă de 10, sau de cifra 10).

Așadar, nici ca un joc ușor nu merge, dar-mi-te ca epigramă.
Încadrarea la Atelier e corectă. Din păcate, nu cred că se poate drege.

Calimero

Stimată Sfântu Filofteia,
Am dat totul la o parte (adică pe domnișoara secretară), spunând: \"Ce mama naibii, țara suferă și noi ne dăm cu Channel? Am uitat oare mirosul de bălegar?\" Așa că răspund frugal petițiunii dumneavostră, că prin viu grai n-am dat de căruța lui Vasile, ci de un șanț adânc, la intrarea în comună. Știam că opoziția ne sapă, dar și aliații? Credeam că luptăm în aceleași tranșee. Voi veni negreșit să astup șanțul cu doamna Udrea. Acuma are fonduri, nu numai pentru comunele noastre, dar și pentru cele ale aliaților.
În trecerea Loganului, că la țară cu asta mergem, să nu creadă lumea că huzurim sau ceva, am observat un loc numai bun ca să-mi spuneți păsul pe îndelete: \"Hanul răcanilor\". Pare un loc civilizat, are poza Elenei Udrea și la intrare, nu numai la toaleta domnilor.
Cât despre domnul de la DNA, cel care a căzut în haznaua primarului - că tot vorbeam de toaletă - mă tem că exagerați: nu putea să se umple de rahat, dat fiind că toți cei de la DNA sunt plini de bani.
Vă aștept acolo, la han. Voi fi fără secretară, veniți fără Vasile. Punem de-o alocație de copil pe cinste.

Mogulul care vă va rezolva precis.

P.S. Delicios de fluidă. Mai vrem.

Carmen,
Era clar ca lumina becului că e trecut prin ciur, și nu vrea să ajungă la Elis Râpeanu. Poate nu a fost clar doar pentru cei care au tras cartușe adevărate, înainte de începerea vânătorii.
Cădea la test - părerea mea. Era bun pentru colecția de decoltate a dlui Gh. Zarafu.

Miloș Petru,
Nu trebuie să aduci sectoristul ca martor, nici să cerșești aprecieri când vezi că ai greșeli. Greșelile de expunere omoară bancul, e știut. Dacă nu-ți dai seama singur, nu trebuie să stea cineva să-ți explice diferența dintre original și copie. Menționarea sursei, a originalului este obligatorie, poate să-ți spună și responsabilul de bloc. Voi reveni pe larg la capitolul grafomani. Acolo voi răspunde și lui Vali Slavu privind \"cumințenia\" și \"pedepsirea\". Că niciuna NU E.

Calimero
Scuze, Caren, pentru addenda off-topic.

Cu soața am numai belele:
-Hai, sus picioarele-am strigat,
Nu pe-ale tale, pe-ale mele,
Că nu mă pt urca în pat!
(milos petru)

banc prelu(cr)at

Ar merge, gramatical, \"ale tale\", nu \"pe-ale tale\", deși a doua formă era în banc. Dar în banc era \"ridică picioarele\", așa că... o mică eroare de așchiere.

Pocnind din bici pe lângă boi,
Tu ai pierdut un an, sau doi.
De te-ai fi aplecat să-i iei,
Precis că mai pierdeai vreo trei.

Calimero