Negru, pământul

Seara buna. C-asa-i aici la mine, seara. Am fost plecat o vreme, din pacate, si n-am mai apucat nici sa va scriu, nici sa va citesc. Dar m-am intors, si sper sa raman cu voi, macar pentru o vreme. Mi-ati lipsit ireal de mult, ma intreb de ce...

mi s-a facut frig
brr

Eh, da!
Si tu noua ne-ai lipsit!

Poezia e buna.Daca ai mai lucra la versurile:

\"În genunchi, orbule cu ochi limpeziți;
Aceasta e lumea lui Dumnezeu.
Aceștia sunt oamenii ce i-au dat nume.

Pământul, blestem și rugăciune.\" , ar fi perfecta.

Finalul trebuie sa-l termini in forta la o astfel de poezie.Sper sa mai reflectezi asupra acestor versuri fiindca ideea e buna si e pacat sa se piarda.

Si-am mai schimbat putin pe ici pe colo, prin partile esentiale.

Ma intrebam... oare cum ar fi sa fii orb din nastere, si intr-o zi, dintr-o data sa incepi sa vezi? N-ai sti ce-s culorile, n-ai sti ce sunt formele, ai sti toate cuvintele, dar n-ai avea asociatiile pe care ceilalti le-au facut inconstient in copilarie. Si ai putea sa redescoperi fiecare piatra, fiecare fir de iarba, fiecare culoare; sa o redescoperi, sa o numesti si sa te simti ca primul om in gradina Raiului...

eh, vise ;)

Iata o poezie sanatoasa, virila, sigura, care impresioneaza prin coeziunea stilistica, prin simplitatea privirii in sine, prin eliberarea de retorica nouazecista sau de bolborosirea postmodernista.

Ti-am citit o parte din opera si imi confirmi 100% buna impresie .

Felicitari!
Astept si alte recidivari poetice la fel de placute.

Malcolm X.

Era si un film inspirat dupa realitate, mah. Cu un orb nu chiar din nastere, ci de pe la varsta de 2 ani [tot aia], care, in urma unei operatii pe cristalin [parca], si-a recapatat vederea etc.
Nu stiu, sincer, de ce mie poezia asta a ta nu imi spune nimic, in afara de prima strofa. Si nu vreau sa fiu rea si stii si de ce. Lucreaza pe fiecare vers, cum ti-a spus [cate ceva] Aleks. Astept versiunea din care sa inteleg totul. Pana atunci, take care. ;)

Am citit poezia ta de trei ori.Prima oara nu mi-a spus mai nimic dar am tresarit la sfirsit.A doua oara (stiind unde bate) mi s-a parut buna. A treia oara stiind si mai bine unde bate mi s-a parut ca isi pierde pe alocuri ideea, ca imaginile devin pe alocuri confuze, ca puteai sa fii mai expresiv si mai limpede. Un lucru e cert:in toate cele 3 citiri ultimele 4 versuri m-au impresionat de fiecare data.
P.S.
Eu una iti remarcasem lipsa, ma intrebam ce-o fi cu tine...Is good to have you back!