Poezie

Trist

16.V.1997

1 min lectură·25 octombrie 2023

Mediu

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Mă roade pe sub gânduri tăcute și uitate

Frumoase vise triste din umbră renăscute,

Răpite din văpaia întinsei lumi din spate,

Ce se întinde mândră pe sub priveliști mute.

M-aș naște iar din focuri și din văpăi ciudate

Ca să-mi recapăt firul neclarei vieți de ieri,

Dar dorul unor vremuri și culmi îndepărtate,

Îl văd pierind sub praful pierdutei primăveri.

Și m-aș tot duce-ntr-una fugind spre o nălucă

Ce m-ar chema prin noapte către un alt mister,

Dar mi-e piciorul putred și gânduri mă apucă,

Arzând în miezul nopții ca soarele pe cer.

Privesc doar pentru mine nimicul ce-mi stă-n față,

Clădit peste spinarea atâtor fericiri,

Ce viața-o strânge-n brațe și zilnic se răsfață

În praful trist al vremii unor amintiri.

00528

Laurențiu Nelu Rădoi. “Trist.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laurentiu-nelu-radoi/poezie/14174948/trist

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.