Poezie

Plasă împletită verde

2 min lectură·20 septembrie 2015

Mediu

cu vinovăție

pe lânga gardul spitalului de nebuni

revin mereu ca ucigașul

aruncându-mi ocheade cu sărmanii aceia

dându-le indicii mărunte

dorindu-mi să afle dar

fiindu-mi frică să mărturisesc

că ei sunt acolo din cauza mea

bărbați în pijamale

ies dintre copacii uscați cerându-mi țigări

tata fuma BT avea pijamale de poplin

nebuna străzii îmi spunea șoptit

ce frumos curge apa, auzi?

iar eu fugeam îngrozit în curte

n-aveți o țigare, vă rog frumos

iar eu îmi jur că n-o să-mi dezlipesc mâna de pe gard

și-o să-l las să mă atingă dacă vrea

Marlboro fumați?

ce-o fi

și strâng mai tare degetele pe sârma verde

acum o să mă muște, acum o să mă lovească, acum o să mă prindă de mână

mulțumesc, foc aveți, mă iertați

poftim, păstrați-o

de ce sunteți aici?, risc eu

el își rânjește gingiile cu subînțeles și pleacă

e nebun, murmur

se duce șoapta mea ca șarpele printre vreascurile căzute

se lipește pe paltini pe tencuiala coșcovită pe granitul aleilor

făcându-le mai gri și mai înghețate

sunteți cu toții nebuni, strig

iar lumea mea le strigă garduri din plasă împletită verde

și adevăruri pe care ei nu le pricep

toți, până la unul, sunt aici din cauza mea

fiindcă fugeam în curte îngrozit

când ea îmi spunea

cât de frumos se-aude apa curgând.

002.425

Laurentiu Nastasa. “Plasă împletită verde.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laurentiu-nastasa/poezie/14079180/plasa-impletita-verde

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.