Poezie
Gerul din parc
1 min lectură·
Mediu
S-au așezat amintiri
pe bănci – nu le
culege nimeni – stau
abandonate
Eu le-am cules pe ale
mele,
prin ger sau ploaie, eu
le-am primit în mine.
Lipite-mi stau de suflet
hrănindu-mi zilele...
adulmecând primejdia.
Þinut-am minte gerul
parcului cu cerul lui
albastru, cu scrâșnetul
pietrișului din pași...
Þinut-am minte gerul
palmei tale, privirii tale
negre,
pașilor tăi mărunți...
Þinut-am amintire parcul,
ținut-am amintire trupul tău
ca pe o poezie.
25 martie 2005
Câmpulung Muscel
002088
0