invincibila

dacă la început a fost cuvântul

poezia ar fi trebuit până acum să intre în toate cotloanele

ca o pastă multicoloră în matrița unui membru amputat

mască mortuar-vivantă a lumii

o lume androgină în care vulcanul krakatoa ar disemina turbioane de versuri radioactive

minți lichide revărsate într-un singur creier cu neuroni vârstați de litere

capabil să capteze lumina

dar cuvintele fug spre roșu

între ele rămâne inefabilul și deznădejdea de a trăi

pur și simplu