Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

cinem(a)namneză

1 min lectură·
Mediu
ultima dată când te-am întâlnit a fost într-un film
pe care îl văd în fiece noapte
o peliculă cu roșu verde și coco chanel
adorm într-un cinematograf cu scaune de pluș roase
și mă trezesc într-un cor de fluierături
un bătrân lipește cu scoci celuloidul în dreptul sărutului nostru
ochii mei încălecau buzele ochilor tăi
ne turnam absenți gin
te simțeam o pasăre prinsă-ntr-un zar de sârmă
o lebădă coborâtă de pe cruce umblând printre oameni
cu fiecare dublă trasă eram și mai aproape
doar regizorul ne mai agasa cu gesturile lui de șaman
când intram inima ta se oprea pentru o clipă
nu-mi dau seama dacă făceai asta intenționat
dacă erai o antilopă
opintindu-se-n două picioare ca apoi să urmeze saltul
sau dacă nu cumva plină de extaz
evadai într-o cupolă din capela sixtină
de atunci te văd mereu pe muchia unei zile fierbinți
o zi rotundă din care poți tăia felii la infinit
până în dreptul unei raze de soare
024.353
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
162
Citire
1 min
Versuri
21
Actualizat

Cum sa citezi

Laurențiu Belizan. “cinem(a)namneză.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laurentiu-belizan/poezie/13894530/cinemanamneza

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

eu as fi doctorul n-as sti ce tratament sa prescriu dupa o asemenea anamneza...as fi prea zapacita de la parfumul fin, de la imaginile care aduc cu fata morgana...Citit placut, mai trec.
alina
0
@laurentiu-belizanLBLaurențiu Belizan
cred că în fiecare din noi există o secvență care se repetă, o nostalgie, un vis care stă ca într-un cocon gata să se transforme în realitate.

Dar la un moment dat observi că detaliile nu mai sunt aceleași, că treptat dublele nu mai sunt identice, este începutul trezirii...

Mulțumesc din suflet pentru cuvintele frumoase.
0