Poezie
paranoia
1 min lectură·
Mediu
această
culoare învelește aerul uscat
mă sufocă particulele salivei tale scuipate printre cuvinte
mintea-ți lucrează împotrivă am învățat demult să tac
ești într-un scenariu te admiri din umbră
gesturi frânte
reprezentație închisă
marionetă a marionetei
câine într-un deșert de suflet
fumul sperie corbii pictați
ca niște plămâni canceroși
eu sunt
jumătate de înger
uite aripa mea
002484
0
