Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

avalanșe

1 min lectură·
Mediu
apropie-te ia-ți rămas bun
nu e aici decât
un corp pe care arde flacăra
în vârful unei spirale
ar trebui să curgă lacrimile
te mângâi pe mână
e rece ca ploaia ce curge de pe turlă
o crizantemă îți împrumută mirosul
e ciudat pe tine
pământul te va mistui
ei îi va hrăni rădăcinile
îți mai e dor de ceva?
043.545
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
60
Citire
1 min
Versuri
12
Actualizat

Cum sa citezi

Laura Danaila. “avalanșe .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laura-danaila/poezie/13984767/avalanse

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@nica-madalinaNMnica mădălina
cred că avalanșe, ca titlu, e mai potrivit, sufletul fiind sugestia care încearcă să susțină textul, astfel încât a o pune pe tapet introduce o notă de agresivitate și de certitudine ce poate îndepărta de la text.

despre text, îl văd fără atele, gen:


apropie-te și ia-ți rămas bun
nu e aici decât un corp
pe care arde flacăra
în vârful unei spirale

ar trebui să curgă lacrimi
ar fi mai ușor

te mângâi pe mână
e rece ca ploaia curgând
de pe turlă

pământul te va mistui
ei îi va hrăni rădăcinile

a spune sicriu, corp învinețit, a spune despre aortă și venă și sânge duce textul în direcția \"medicină legală\" și face ca durerea, trsitețea, să nu mai aibă credibilitate, îl răcește ca pe un cadavru. or, tu despre suflet voiai să spui, nu?
0
@laura-danailaLDLaura Danaila
da, mădălina, ai dreptate. credeam că am scăpat de surplusuri. sângele într-o singură direcție, aorta ca și vena trebuiau să susțină ideea de prăbușire a ființei.
0
@nica-madalinaNMnica mădălina
când deja spui despre mângâiatul mortului, căci răceala mâiii de acolo vine, e clar ca se prăbușește ceva în tine, așa cum corpul, și nu sufletul celui mort s -a prăbușit.

ființa nu s eprăbușește, doar carcasa ei...
0
@laura-danailaLDLaura Danaila
mulțumesc, mădălina.
0