LALaura Aprodu
Verificat@laura-aprodu
Bucuresti
„si am tusit incet si-am zis pardon”
Jurnalist într-un mediu ciudat. Ciudată într-un mediu la fel de ciudat. Prozaică, indignată, detașată pe http://stiriledeieri.blogspot.com/
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
aș renunța la ultimul vers. mi se pare nițel nepoetic, cam prea a concluzie și oarecum redunant. restul e frumos și curgător. te înghite repejor în despărțirea pe care fiecare dintre noi, dacă nu a trăit-o, a intuit-o cel puțin.
Pe textul:
„5 gânduri..." de Ela Solan
0 suflu
Contextdo mi sol do. un bemol pe ici pe colo, mai ales daca e vorba de-o nocturna, nu ar strica. iata un acord imperfect si de la mine.
Pe textul:
„variațiuni pentru pian și neființă" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextEugen, îți mulțumesc pentru sugestie. La momentul respectiv m-am gîndit că epitelul \"subțire\" ar sugera o trecere mai facilă și mai rapidă, ca un glonț. Dar, de fapt, tu ai dreptate, comparația în sine cu glonțul e suficientă, iar fonetic e mai bine fără combinația între \"păsări\" și \"subțiri\". Mai treci pe la mine. Poate ne așezăm la o cafea și mai scoatem din balans.
Pe textul:
„descoperire tardivă" de Laura Aprodu
0 suflu
Contextnenorocirea lovește grosolan și absurd. dincolo de puterea omului de a pătrunde sens acolo unde pare să nu fi existat vreodată. Moartea, această de necuprins secvență ne dezarmează, ne terfelește însăși impresia aceea fără de care nici unul din noi nu își înțelege propria existență, convingerea că, de fapt, e necinstit, e nedrept că nu sîntem, dacă nu nemuritori, măcar născuți cu glanda înțelegerii acestei treceri.
Pe textul:
„Laura Stoica" de Ovidiu Mihai Ionel
0 suflu
Contexthelăău, păi și eu ce fac? că de tutun m-am lăsat, (știu că nu cadrează cu statutul de poet), de apucat la loc nu mă mai apuc, iar de barbă nici nu poate fi vorba. și mă gîndesc că prea curînd nici în vreun manual nu o să îmi apară imprimată scăfîrlia... cu noi, blondele (nu c-aș fi, dar măcar atîta pot și eu să fac pentru scriitorimea din România!), vorba ceea, cum rămîne?
Pe textul:
„Manual de resuscitare a criticului, în zece pași" de Cosmin Dragomir
0 suflu
Contexteu propun să facem un gard electrificat prin care să scape numai cine poate. adică nu aceia care nu sînt în stare să facă diferența între cratimă și cratiță. se pare că autocenzura nu îi ajută. grea limbă, domle, româna. nu-i așa... pentru orișicine.
Pe textul:
„Ai putut?" de does it matter !?
0 suflu
Contextela, mă bucur să te regăsesc. îți mulțumesc pentru sugestii. doar că deocamdată trebuie să mai las să curgă oarece gîrlă prin capul meu ca să pot obiectiviza. cu atît mai mult cu cît prima strofă am vrut-o criptică pe baza unui patinaj gramatical. dar s-ar putea să ai dreptate. puțintică răbdare, însă și poate m-oi lumina.
mai scriu jurnalul, doar că merge agale, căci e format din stînci pe care trebuie să le șlefuiesc așa de mult cît să intre în buzunar.
mai scriu jurnalul, doar că merge agale, căci e format din stînci pe care trebuie să le șlefuiesc așa de mult cît să intre în buzunar.
Pe textul:
„descoperire tardivă" de Laura Aprodu
0 suflu
Contextmai e nitel si ne iese impreuna un hai-ku
Pe textul:
„Teorema simplității" de Laura Aprodu
0 suflu
Contextpe mine drept să zic mă depășesc motivele atîtor elogii. nu merg mai departe decît rima șchioapă și facilă (adj+adj, subst+subst), bașca rimele care nu rimează de fapt. figurile de stil sînt și ele slăbuțe (vezi încercarea cu stinsul și cu lumina și altele). După părerea mea, care nu e neapărat cea mai avizată, e o bună schiță de porniră întru facerea unui poem. bun.
Pe textul:
„poem cu salcie pitică și regină verde" de Vasile Munteanu
0 suflu
Contextnu îmi vine să scot din context ca să citez ce mi-a plăcut. continuu să admir curajul contemporanilor de a scrie poezie în formă fixă. cînd o mai fac si bine însă...
Pe textul:
„Spune-mi spre seară te iubesc. Odată" de Adrian Munteanu
0 suflu
Contextdacă ar fi să glumesc pornind de la ideea ta: răspunsul e simplu, pentru că spiritul e mai puternic decît foamea. sau cel puțin așa ar trebui să fie... :)
Pe textul:
„punctuația din profil" de Laura Aprodu
0 suflu
Contextcititorii dorm, vorba ta. dar nu e bai, calitatea vine înaintea cantității, nu? cel puțin așa spun toate cărțile bune...
Pe textul:
„punctuația din profil" de Laura Aprodu
0 suflu
Contexte drept că e în registru romantic, poate prea romantic însă. nu e rea ideea, însă îmi pare mie că te lași nițel furat de versificație și de rime. care rime nu sîtn dintre cele mai inovatoare. poate nu ar fi rău să încerci sa scrii pur și simplu, fără să urmărești ritmuri și rime și apoi să reutșezi la sînge. e doar o părere, desigur.
PS, offtopic, mă întreb dacă nu cumva ești băiatul acela pe care îl cunoșteam cîndva, fiul unei minunate doamne, eugenia anișoara. dacă da, dă un semn, dacă nu, scuză-mi apelarea.
PS, offtopic, mă întreb dacă nu cumva ești băiatul acela pe care îl cunoșteam cîndva, fiul unei minunate doamne, eugenia anișoara. dacă da, dă un semn, dacă nu, scuză-mi apelarea.
Pe textul:
„Cautare" de Dragnea Mihai
0 suflu
Contextnu aș putea spune de ce, dar mi s-a părut text scris de o femeie. m-am înșelat. deh, așa îmi trebuie dacă mă dedau la idei preconcepute. dar atîta ne-au obișnuit dragii noștri cotnimporani cu stilul dur, crud, crîncen, zguduitor, că iaca, găsești un text blînd, poetic, bun ca focul, cu parfum și culoare, cu imagini și armonii în game minore, adică dețți merg direct la lingurea... că iaca picai în plasa proprie. plăcut.
Pe textul:
„Trezoreriile" de Nicolae Popa
0 suflu
Contextcu drag mare iti raspund carmen, toate cele bune, inspiratie si armonie.
Pe textul:
„trupul mierii" de Laura Aprodu
0 suflu
Contextcu drag mare iti raspund carmen, toate cele bune, inspiratie si armonie.
Pe textul:
„trupul mierii" de Laura Aprodu
0 suflu
Contextnu îmi rămîne decît să mă bucur că rezonezi în versuri la versurile mele. ca de obieci, bun venit în subtext!
Pe textul:
„trupul mierii" de Laura Aprodu
0 suflu
Contextnicolae, sper că nu mi-am mai citit poemul și în altă parte. m-ar dezamăgi profund, mai ales că nici nu l-am mai postat pe nicăieri. ca să nu mai zic că ar fi de-a dreptul straniu și înfricoșător. dar pot să recunosc că e un vers în ritm și simțămînt ca un acord din tomozei. pe care îl citesc ca pe un blînd zeu al poeziei. în rest, nu pot decît să mă bucur că o poezea de-a mea ți-a stărnit gînduri gen brumaru sau foarță. pe care îi iubesc ca pe niște frați!
Pe textul:
„trupul mierii" de Laura Aprodu
0 suflu
Contextnicolae, sper că nu mi-am mai citit poemul și în altă parte. m-ar dezamăgi profund, mai ales că nici nu l-am mai postat pe nicăieri. ca să nu mai zic că ar fi de-a dreptul straniu și înfricoșător. dar pot să recunosc că e un vers în ritm și simțămînt ca un acord din tomozei. pe care îl citesc ca pe un blînd zeu al poeziei. în rest, nu pot decît să mă bucur că o poezea de-a mea ți-a stărnit gînduri gen brumaru sau foarță. pe care îi iubesc ca pe niște frați!
Pe textul:
„trupul mierii" de Laura Aprodu
0 suflu
Context