dialectică... (posibil scenariu)

personaje: tovarășul și eu, decor: masa chioară, barieră între noi: paharul și sticla de un kil; - rachiu din două prune - zic. (țintesc imaginea de pe etichetă) - ho, ho, ho!... râde gutural, tabagic, se-neacă; - ochii lui dobrin - zic. - albă cu sirop - zice. - vegheș - zic. - trăscău - zice. aburi de alcool…pufoaică, materialism dialectic și istoric, scânteia tineretului, vece; doi lei cincizeci - carpați fără, nori grei de păcură, chiștoace vechi și noi, încălecate alandala; lozinci și muște, minuscule dejecții uscate, întuneric… de jur împrejur întuneric… domestic ca o pecingine, întunericul roșu, colcăitor: îmi viermuie ființa prin toate orificiile; - s-au schimbat condițiile – zice, - da – zic, - oamenii…tot ăia – zice, - da – zic, - vopsiți altfel…zice, - da – zic, - ei, ce să-i faci – zice, își răstoarnă „una mică” peste cioturile măcinate de carii; - n-ai ce-i face – zic, - trăiască capitalismul – zice. - da – zic, - noroc - zice lovind ușor fundul paharului de blatul mesei, - da - zic; dau să mă ridic, … ceva foșnitor sub papuc: sacoșa de plastic în culorile americii… (…salam, o pâine, două roșii…) ies. oameni, mulți și triști, - tot ăia - gândesc cu voce tare; - să trăiți bineee! răcnește unu’, - ’r-am ai dracu, cu traiu’ nostru cu tot!... răspunde altul. - huuoo…găozarilor! (vox populi…) - într-adevăt, s-au schimbat condițiile, avea dreptate tovarășul!...