Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Proză

Nou nenăscutul

ganduri de moment...

3 min lectură·
Mediu
I-am auzit mai demult vorbind pe ăștia de afară ca trebuie să ies în curând! Dar ce să ies? Eu nu vreau să ies de aici. Adică…De ce să plec? Pe bune, are vreun rost? Aici e cald, iar mâncarea vine pe furtun. Care o fi faza? Am înțeles că trebuie să-i sfârtec mamei uterul ca să pot să ies, iar eu nu vreau asta. De ce să-mi reproșeze peste 20 de ani că și-a rupt măruntaiele cu mine, ca să mă nasc? Eu nu vreau să mă nasc și, în plus, singur nici nu aș putea să mă nasc… Singurul lucru incomod aici, este că nu am liniște. De ce dracu aud toate vocile astea ciudate? Ce stupid…auzi, să nu poți să ai liniște în casa ta! Ca să nu mai vorbesc de zilele trecute când am auzit o bufnitură puternică sus, la etaj, apoi toată casa s-a prăbușit. Nici acum nu știu ce s-a întâmplat, dar știu precis că după ce casa mea s-a prăbușit, a început să plângă…Să plângă și să sughită, adică să fie cutremur aici, la mine. Și apoi a început să urle vocea aceea groasă! De unde știu eu că e groasă? Pai știu…pentru că, odată, mai demult, a încercat să intre în casa mea! Poate a și intrat pe vreo gaură…și știu sigur că era groasă, dar se pare că nu era suficient de lungă, pentru că la mine nu a ajuns. Ce noroc am avut! Dar totuși…ce ciudați sunt ăștia cu ele groase. A mai venit odată unul la casa mea…adică la mama. Ce, voi nu știați că mama e casa mea? Ce pana mea sunteți așa de naivi? În fine, a mai venit unul…tot cu vocea groasă și îi spunea să avorteze…adică pe mine să mă avorteze, că ăsta de lângă mine a murit când s-a prăbușit casa și numai eu rămăsesem de avortat. Dar casa mea s-a supărat și s-a înfuriat. Iar mie nu-mi place deloc când e furioasa, pentru că mă cuprinde așa, un fel de disconfort…Tare ciudat mai este, ți-o jur! Dar până la urmă, se pare că mama o să mă dea afară. Ori nu mă mai vrea, ori o fi cum au zis ăia atunci, că trebuie să ies. Ce nașpa! Dar oare, de unde știu eu toate astea? Și o să le mai știu și după ce ies afară? De unde știu de mama, sau de uterul ei? Sau că ea e casa mea? Te pomenești că mâine – poimâine o să știu și că un spermatoziod a fecundat ovulul mamei… What the fuck? Uite, acum știu și engleză…al dracului de bizar. Adică de unde pana calului știu eu că asta e engleză? Și, apropo, caii au pene? Buey…cred că o iau razna, serios! De la vocile astea…de la cutremure, prăbușiri, bufnituri. Casa asta cred că este bântuită! Ia să ies până afară, să văd cum e…că dacă nu-mi place, intru înapoi!
073297
0

Despre aceasta lucrare

Autor
Tip
Proză
Cuvinte
487
Citire
3 min
Actualizat

Cum sa citezi

Just Me. “Nou nenăscutul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/just-me-0022566/proza/239493/nou-nenascutul

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@tara-mircea-marcelTM
interesant. adica idea de inceput am intalnit-o si nu e prea \" out of this world anymore\", da felu in care ai dezvoltat-o este destul de reusit. Imi place caracterul fetusului, si cum prin el ai transmis subtil cateva detalii despre lumea din afara \"casei\" lui.(cum ce adevaruri? mama lui o ia pe coaja, geamanul a murit, poate fetusul are mai multi parinti decat cunoaste)
0
@just-me-0022566JM
Just Me
dap...e interesant faptul ca stie atat de multe lucruri si, mai mult decat atat, are constiinta.
caracterul \"pustiului\" este intr-adevar un pic gandit si ridica si cateva semna de intrebari.
0
@ciprian-ciuciuCC
Ciprian Ciuciu
e cutremurator textu tau... are un cinism care ma lasa paf! sincer, mi-a placut! si de unde mi-a venit asta cu cinismul? pai modu in care tu abordezi probleme astea (care sunt uriase si din pacate, cotidiene) e unul atat de banal si familiar, prin limbajul folosit incat ma lasa cu gura inlemnita, neputand sa aud textul din cauza imaginilor. ai niste imagini de nota 10, narate de o proasta! (:p fara vreo aluzie la adresa ta, ca autor, evident)
Asta face ca textul sa straluceasca! pacat ca nu e mai comentat! e o retata buna asta, ca in teatru... simbolul mastilor: una rade... alta plange!
0
@just-me-0022566JM
Just Me
nu prea am inteles faza cu \"proasta\"...
oricum, multumesc pentru apreciere!
0
@ciprian-ciuciuCC
Ciprian Ciuciu
ioana, faza cu proasta... :) e proasta care nareaza textu tau... fara vreo conotatie peiorativa la adresa ta, repet. naratoarea ta, prin modul de-a se exprima, e proasta, si spuneam ca aceasta proasta contrasteaza perfect cu imaginile socante. deci, e de bine ;) mi-a placut!
0
@andone-gabrielAG
Andone Gabriel
Imi pare un pic fortata latura asta a ta pe care o afisezi dupa ce \"te-am acuzat\" c-ai fi o sensibila. Lafel si unele aspecte din textul tau. In mare e OK insa unele \"duritati\" par fortate. Oricum... ce ti-ai propus ti-a iesit de minune. ;)
0
@just-me-0022566JM
Just Me
nu mi-am propus sa iti demonstrez tie nimic...believe it or not!
asta este dovada maturizarii mele, cu toate \"dezavantajele\" ei.
oamenii se maturizeaza si trec de la o conceptie la alta, sau cel putin asa s-a intamplat in cazul meu.
nu obisnuiesc sa fac chestii ostentative, asa ca te-as ruga sa nu mai crezi ca ma fortez sa demonstrez ceva ce nu simt sau gandesc.
si in plus, ti-am spus ca nu ma simt prea influentata de parerile altora (desi nu as vrea sa fie unele rele).
asadar, nu incerc sa denaturez nimic...scriu asa cum imi vine, probabil de aceea au si ajuns cele mai multe texte in atelier :)
repet: poeziile sunt scrise de cel putin acum un an si jumatate!
intr-un an se intampla multe, mintea zboara liber, de multe ori nu o mai poti controla...trebuie doar sa ai constiinta si puterea de a accepta noul \"eu\".
eu sunt cea de acum...poeziile sunt un \"eu\" mai vechi!
sorry daca te-am dezamagit ;)
0