Poezie
Confruntare
dascalului Marian Cornateanu
1 min lectură·
Mediu
Cătând tot înainte, prin lumi întunecate,
Veghem la existența pământului de mâine,
Știm să-nfruntăm egal, priviri înourate,
Ori prietenești, ori gudurări de câine.
Stau babe fără dinți și sens în lumea asta
Să judece purtarea oricui le iese-n cale,
Ne molfăie trufașe și somnul și nevasta
Iar noi dormim pe scânduri ca-n puf moale.
Cu crucea-n spate când ne trezim în zori,
Pășim cu grijă printre priviri ițite,
Nouă, răceala lor ne bagă-n trup fiori,
Lor le e frică de geruri presimțite.
De ani întregi se-ntâmplă și ani întregi de-acum
Tot noi și voi, ca două baricade
Față în față, ne tot lovim, oricum,
Voi tot cu pietre, noi tot cu bunătate.
001.146
0
