Jianu Liviu-Florian

Mulțumesc, Bogdane! Sper că anunțul pe care ți l-am trimis a ajuns la tine! Am citit din creația ta, și am gustat bucurie, și înțelepciune!

Cu respect,
Jianu Liviu-Florian

Bogdan: Pace si bucurie!
Ramona: Iata ce spune Iisus Hristos:
“Cand va veni Fiul Omului intru slava Sa, si toti sfintii ingeri cu El, atunci va sedea pe tronul slavei Sale.
Si se vor aduna inaintea Lui toate neamurile si-i va desparti pe unii de altii, precum desparte pastorul oile de capre.
Si va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stanga.
Atunci va zice Imparatul celor de-a dreapta Lui: Veniti, binecuvantatii Tatalui Meu, mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii.
Caci flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc; insetat am fost si Mi-ati dat sa beau; strain am fost si M-ati primit;
Gol am fost si M-ati imbracat; bolnav am fost si M-ati cercetat; in temnita am fost si ati venit la Mine.
Atunci dreptii Ii vor raspunde, zicand: Doamne, cand Te-am vazut flamand si Te-am hranit? Sau insetat si Ti-am dat sa bei?
Sau cand Te-am vazut strain si Te-am primit, sau gol si Te-am imbracat?
Sau cand Te-am vazut bolnav sau in temnita si am venit la Tine?
Iar Imparatul, raspunzand, va zice catre ei: Adevarat zic voua, intrucat ati facut unuia dintr-acesti frati ai Mei, prea mici, Mie Mi-ati facut.
Atunci va zice si celor de-a stanga: Duceti-va de la Mine, blestematilor, in focul cel vesnic, care este gatit diavolului si ingerilor lui.
Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa mananc; insetat am fost si nu Mi-ati dat sa beau;
Strain am fost si nu M-ati primit; gol, si nu M-ati imbracat; bolnav si in temnita, si nu M-ati cercetat.
Atunci vor raspunde si ei, zicand: Doamne, cand Te-am vazut flamand, sau insetat, sau strain, sau gol, sau bolnav, sau in temnita si nu Ti-am slujit?
El insa le va raspunde, zicand: Adevarat zic voua: Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici, nici Mie nu Mi-ati facut.
Si vor merge acestia la osanda vesnica, iar dreptii la viata vesnica. “

Eu am tras concluzia, poetica, desigur, nu dogmatica, ca Iisus nu s-a inaltat. Este pe pamant, alaturi de fratii sai mai mici: flamandul, insetatul, strainul, golul, bolnavul, intemnitatul. Si din acestia sunt milioane pe pamant. In fiecare generatie. Iisus, poetic spus, desigur, este pe cruce inca, pentru ca ei toti duc, in viata, o cruce foarte grea. Si putini, foarte putini, vin si incearca sa ii ajute sa o duca.
Tabloul zugravit nu este un tablou de la oras. Este un tablou de la sat. Un sat arhaic, chiar.Aici, oamenii sunt mai aproape de Dumnezeu. Stii de ce? Stii, oare, ce insemana boii pentru un taran? Cu cine ara un taran? Cu puterea cui isi pune el bucatele pe masa? taranul se roaga si pentru boii lui.
Cat suntem mai tineri, si mai neintelepti, avem mare nevoie de Dumnezeu. Dar nu pretuim aceasta nevoie. O ignoram. Pe masura ce imbatranim, Dumnezeu are mare nevoie de noi. Dar, in tineretele noastre, ne-am rispiti atat puterile fizice, cat si cele morale, si foarte greu, cu foarte multa greutate, mai putem, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa venim in ajutorul Lui.Tocmai cand El are mai mare nevoie de noi.
Pe Iisus, nu-l tine nimeni pe cruce. Sta singur. Crezi ca ne-a parasit? Crezi ca azi, pe pamant, ar face altceva decat acum doua mii si mai bine de ani? Iisus, ieri, astazi, si maine, este acelasi. Isi da viata pentru rascumpararea pacatelor noastre. Pace si bucurie!

Mulțumesc, dragă Mirela, pentru profunzimea analizei tale la poezia mea, \"Mie-e teamă\". Îți ofer și eu un dar:

Rost

De nu dai de la tine-un bun,
Nu poți fi bun.

Și bunătate de-i avea,
Și nu vei da mereu din ea,
Te vei usca.

Pădure, lemn dacă nu dai,
Fântână, apă, floare – fruct,
Degeaba spui la alții: hai!
Dacă din tine nu ai rupt
O frimitură de mălai.

De nu ești grâu, să te oferi
La cel ce te-a sădit, mai ieri,

De nu ești cuib, celui ce strică
Să te faci cuib de rândunică,

De nu ești pană, să mângâi
Pe cel lovit, la căpătâi,

De nu ești umbra unui pom,
Sau haina celui înghețat,
Ești un copil ce a uitat
Că s-a născut să fie om.

7 mai 2007

Cu recunoștință și respect,
Jianu Liviu-Florian

Fără a putea să patrund, dupa cum s-ar fi meritat, semnificațiile profunde ale filozofiei domniei-voastre,
mai degraba, am tradus, pe limba mea profană, sensul ultimului vers prin:

\"trupurilor.\"


Cu respect,

Sensibilă, frumoasă. Poezia este privirea adolescentei în oglinda fântânii copilăriei. Denotă și multă nevoie de delicatețe, și afecțiune.

Fain, Romulus. Foarte fain...

Frate Câmpan,
Mă minunez și acum, și ți-o și mărturisesc, de frumusețea plină de curățenie a versurilor Domniei Tale. Pe unde ne duci matale, numai copilăria îmi mai aduce aminte, semn că Acel ce ni le dăruiește pe toate ne vrea mereu copii. Urechea poetică și muzicală a frăției tale îmi dăruieste un dar minunat. Mă grăbesc să modific, și să te rog să îmi mai sufli, când îmi mai treci pajistea, o floare de păpădie..

Cu respect, cu drag, și cu prietenie,

Mulțumesc, Maria, mulțumesc, Maricica! Cuvintele Domniilor-Voastre mi-au bucurat sufletul, inima, și rațiunea!

Cu respect,

Citiți, vă rog, răspunsul pe care l-am dat domnului Djamal...
Cu respect,

Asta e voia Domnului... Omenirea consuma, zilnic, 74 milioane barili de petrol...daca nu ma insel... un sfert din aceasta cantitate este utilizata de SUA........... De aici isi extrage hrana... si... mai mult decat hrana... adica, painea cea de toate zilele... si mai mult decat painea cea de toate zilele... adica, placerea...
Cand nu va mai fi deloc petrol ...(cativa ani, cel mult 20-30-40)... ce se va folosi?... boul? calul?sclavul?... nu... inca... se va folosi H2O, adica, mai exact... H2 extras din apa... Nici-o sursa alternativa nu poate substitui energia aceleiasi cantitati de petrol...Trageti singur concluzia in cat timp omenirea va consuma resursele oceanului planetar, in... LIBERTATE...sute de ani?...
In acest context, voiam sa spun: ce frumos ar fi daca mitul lui Sisif, care este chiar viata noastra... cu jug mai greu, sau mai usor...nu ar consuma nimic... sau foarte putin... din resursele planetei... si/sau ale Universului... consum mic pledat cu viata de chiar Iisus Hristos... si de crestinism... prin post...
Asadar, nimic ambiguu... nimic eretic...doar regretul de a nu putea consuma nimic... dupa cum este si scris in poezie... a consuma nimic, inseamna, pe de alta parte... moartea... prin sinucidere... de templul trupului avand datoria sa ne ingrijim... echilibrul Planetar si Universal este doar puternic perturbat de om, prin... roadele consumiste ale PROGRESULUI SI CIVILIZATIEI... voia omului, se pare, si nu a Domnului...Eu nu cred ca Dumnezeu ar condamna Universul la un sfarsit in maxilarele, sau poftele nebune, ale omului, creatie dupa chipul si asemanarea sa, iar nu creatie de consum...
Dar traim pe Planeta Maimutelor... daca ati vazut filmul... \"Ce ati facut, nebunilor, cu Planeta?!\"... Va amintiti replica?
Dar si asta este voia Domnului... de a face voia omului...
Referitor la optimism si pesimist, stiti, desigur, prin ce se deosebesc:
Pesimistul spune: Mai rau nu se poate...
Optimistul spune: Ba se poate...

Doamne-Ajuta!
Un motiv in plus sa ne rugam, si sa incercam, macar, sa fim, un pic,macar, crestini... Sisifi au fost cei din vechime, si, poate, strabunicii nostri...noi suntem Lorzi... dar pe ce coordonate pe termen lung...
Legat de cele spuse mai sus, imi aduc aminte spusele unui ascet, sfant chiar, care spunea ca fiii secolului trecut s-au imprumutat la tata, iar nepotii lui, la fii... noi, stra-nepotii, sau stra-stranepotii, am ramas cu o imensa datorie, pe care, ca niste Sisifi-Lorzi, doar o adancim... caci luam din creatia Domnului, si dam inapoi putin... foarte, foarte putin...
Cu respect,
Jianu

Repet cuvintele tale sfinte: Domnul să te aibă în pază, frate Romulus.

Dragul meu prieten Romulus,
Nici eu nu știu ce să îți scriu, pentru că te simt alături de mine, pe aceeași corabie a emoției cuvântului, rătăcind spre acasă. Te invidiez pentru spontaneitatea expresiei, chiar și într-un simplu comentariu, și te rog, iartă-mă, eu nu pot să plâng alături de tine, de această dată,ci râd acum, în gand, de fericirea pe care mi-au adus-o cuvintele tale.
Mulțumesc pentru binecuvantare, prietene, să Te binecuvanteze mai întâi pe tine, Romulus Câmpan...

Cu respect, și cu drag,

Îți mulțumesc pentru tot.
Un gând bun și ție,
și mult curaj!

Mulțumesc, Nicoleta. Un Univers de stele nemateralnice Domnului nostru Iisus Hristos! Și eu mă rog pentru tine...

Multumesc din suflet, dragul meu Romulus.
De as fi vrednic prin ceea ce simt si scriu sa primesc in fiecare zi un asemenea comentariu.
Sa iubesti si sa fii iubit, prietene!

Cu drag, si mult respect,

Tamara: Mulțumesc pentru vizită și comentarii. Eu tot mai caut drumul spre poezia inimii și a rațiunii, cu mijloace clasice.
Romulus: Bucuros de găzduire. Bucuros de cuvintele care îmi merg la sufletul de oltean-transilvănean.
Cu drag și respect, prietene,

Foarte frumoasă poezie. Îți mulțumesc.

Această poezie îmi creează imaginea unei icoane cu Fecioara și Pruncul în staulul din Bethleem (Viața-Lumina-Cuvântul), din care limitele noastre izgonesc imaginea Doamnei ( Doamnei, ca imagine sfântă a tuturor mamelor ). Locul ei - ca în fața unui notar - revendicând părți de moștenire, cu vorba dulce, neamurile \"forțează intrarea în tabloul\" pustiu de orice urmă de dumnezeire.Fie-mi părerea ușoară!

Așa credeam odată, că mint... azi, când am scris poezia, am crezut că nu mint.
În legătură cu titlul, este un obicei, rău, al meu, de a-l pune și în interiorul poeziei.
Am citit biografia ta, și mi-a fost empatică.

Cu drag,
Liviu

Multumesc, Romulus, si pentru vizita, si pentru sfaturi. Ma voi gandi la ele, sunt indreptatite.
Cu mult respect,