Poezie
Răstignirea
1 min lectură·
Mediu
Moto: “Iar Iisus zicea:Părinte iartă-le lor, că nu știu ce fac”. Luca 23:34
A fost timpul durerii, când mieii nu mai pasc,
Cu ochi hulpavi, Ierusalimul s-a-mbătat cu sânge,
Analizând, din fibra-ți durerile cum nasc,
Cum trupul zdrențuit fără de lacrimi plânge.
În cavalcada groazei toți s-au înghesuit
Cu fiere și oțet arsura-Þi să-ntețească,
Sulița și privirea în coastă Þi-au înfipt,
Apă și vin din trup făcând să îți țâșnească!
În clipe de ispită a satanei cunună
Þi-au pus pe creștet și Te-au biciuit,
Necredincioși, iudei, o-ntreagă lume,
Obrazu-Þi au scuipat, au huiduit!
Cu durerea în raze soarele-a plâns spre noapte,
Luna însângerată din cer s-a eclipsat,
Temple s-au despicat, pentru-ale noastre fapte
Pământu-n întuneric trei ceasuri s-a scăldat.
Doar Nicodim și Iosif în giulgiu de zăpadă
La mormântu-nvierii pe brațe te-au purtat,
În iad te-ai pogorât, o lumină-n cascadă,
Păcatul prim al lumii Tu ai eliberat!
Pentru-ale noastre fapte Te-ai înălțat din lume,
În a Tatălui dreaptă, de-atunci, Tu, ai rămas,
Cu ochi goi avem șansa să strigăm al Tău nume,
Să spălăm prin credință al Răstignirii ceas!
034152
0
JL