Poezie
Vis cu ochii deschiși
1 min lectură·
Mediu
Vis cu ochii deschiși
La poarta bisericii eram cerșetorul
Purtând o pancartă soioasă la gât,
Pe care scriam să mă scuipe poporul,
Și milă să n-aibă de-un semen urât –
Să-mi dea doar picioare în fund, și în silă
Să-mi dea o bucată de lume să sap
Cu mâinile goale, să-mi pună de milă
Coroană de fire de iarbă, pe cap –
Dar vorbe, cuvinte, silabe, să nu-mi
Mai spună, mai deie, să bată doar vântul
Prin craniul prin care-mi răsare cuvântul
Cel fără de floare, din groapa de lumi –
Și când, putrezind, le va pute mirosul,
Să-l lase să pută, să urce la cer
Doar hoitul de suflet, și-n lut, puturosul
Meu trup, precum ceara, să curgă, stingher
Pe drumul călcat cu speranțe de fier.
8 iunie 2006
022.078
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Jianu Liviu-Florian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 130
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Jianu Liviu-Florian. “Vis cu ochii deschiși.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jianu-liviu-florian/poezie/187199/vis-cu-ochii-deschisiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ființa ta este revoltă și se revarsă ca un torent, chiar dacă plouă, chiar dacă unii ne rănesc noi trebuie să dăruim lumină și speranță, păcat de muzicalitatea și frumoasa construcție a versurilor dacă nu atrag iubirea...poate versetele tale sînt și pentru tine...aștept să strălucească inima ta...
0
Se spune că sufletul nu există separat de trup, ci că suntem niște întregi cu o șansă unică - viața. Dacă te-aș vedea la ușa bisericii cu o pancartă de gât, ți-aș da un ban și ți-aș spune să cumperi de el alt crâmpei de cer. Și această poezie mi-a plăcut. O zi minunată.
0
