Poezie
Rugăciune
1 min lectură·
Mediu
Rugăciune
N-am cum să-ți dau ce-am adunat, de preț –
Un pic de milă, un pitac de vină –
Aștepți și-mi ceri odoare de lumină –
Eu am în mâini doar cioburi de îngheț -
La vârsta mea, ai vrea să-ți dau rubine,
Și aur, și argint să-mi iei din buze –
Și ochii mei să-ți fie călăuze
Pe o cărare strâmtă, către bine –
Dar n-am decât chiștoace de țigări
De adunat din poală de biserici,
Și niște moși fără puteri, drept clerici,
Ce ți-ar plăti, pe munca ta, răbdări –
Și-aștepți pe zi ce trece, tot mai mult
De la un om având tot mai puține -
Puteri, cuvinte, amintiri, suspine –
Eu doar mă rog la Domnul, când te-ascult,
În fiecare zi, să faci un bine…
Căci vremea-ți trece, tot așa cum vine…
17 noiembrie 2008
023.551
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Jianu Liviu-Florian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 139
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Jianu Liviu-Florian. “Rugăciune.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jianu-liviu-florian/poezie/1810550/rugaciuneComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
E un text moralizator. Plin de credinta in sens teologic, dar si dincolo de el. Indemnul e binevenit intr-o lume a lipsurilor spirituale. Atunci cind nu ai repere, te raportezi la Absolut. Si totusi, poemul se raporteaza la realitatea zilei. In \"metru antic\", atinge sensibilitati ascunse. Pentru mine e chiar reper.
0

\'Felicitari, domnule Jianu (indiferent daca esti habotnic, foarte religios, religios, mai putin religios, sau chiar ateu)!\"
Cu deosebita admiratie,
Cornel Rodean