Poezii

PUTEREA TRĂIRII Un cântec se-aude din sufletul Lunii Și-altarele vieții răsună Pe-un petec de slove și altul de stele, Trecând prin visele mele... Pe palma de gânduri mai crește o notă Și

Poema-i poveste și drumul își poartă Cuvintele mele se-aud din verandă din restul de aripi tăiate, uitate în giulgiul curat de olandă ascuns printre haine purtate. Trăirea aceasta un

Minciuna Minciuna are aripi fumegânde La răsărit, la nord, dar și la sud, La vest și la oricare om pătrunde În bobul vorbei înflorit ori crud. Minciuna are talpa zdrențuită Și poale

Două mâini și un deget... O mână a trecut amestecând vise Peste clipele vieții Venite să îmi mângâie inima Cu versul poeziei... O altă mână de gânduri A cernut visele mele peste viața

Flacără argintie Se cunună cu inima ta în sânul stelelor surâsul iubirii întru nuntirea nopții noastre. Tu îmbraci haina fericirii stând pe palma lunii și strigând că vrei să ne

Când ai să vii Când ai să vii, să-mi împrumuți privirea Și apogeul să-l cobori la șes, În trupul meu ai să găsești orbirea Ce-o-nmiresmez cu floarea de cireș. Când am să vin, am să mă dărui

Azi cânți de iubire Azi cânți de iubire din umbră Dorințe arunci prin ferești Pe unde doar luna mai umblă În visele sale cerești. Tăcerile iată stau gloată Desculțe ca ziua de ieri, Dar

Închisoare Azi am înțeles că sunt condamnată la închisoare de către pasiunea pentru creații literare, care se încadrează la execuție pe viață, fără cauțiune și drept de apel.

Nu cuvintele sunt importante Iubirea este unicul loc unde pot să se oprească visele care pot lăsa în urma lor o carte cu poezii pentru că:nu cuvintele sunt importante, ci mesajul lor adus

Mă caută setea Mă caută setea de iubire de-mi vine să urc toate treptele tale coborâte în asfințit unde stai cu luna în brațe cu stele pâlpâind în iubirea voastră ascunsă de toate

Am gustat armonia Am gustat armonia cuvintelor date de sus dansând de bucurie că am fost prezentă la cina asemănată cu armonii culturale. Mai știi ! Ieri, moartea, cu gustul ei amar,

Se strânge infinitul în perna mea de vise Se strânge infinitul în perna mea de vise Și pot trăi privind cum s-a-ncălzit la trup Dar toți lăstarii vieții din nopțile nescrise Crescuți în

Contopire Saltul spre cunoașterea originii mă face să caut și caut în toate cotloanele pământului și caut în inima lui până nu găsesc decât lutul pe masă, pus pe masă lângă rădăcinile

Pe aripi cu bătăi de fluturi Când plânge cerul cu stele se lasă ispitită pe umerii gândirii, o lavă scuturată de viață care poposește cu privirea în imaginea lumii, sfâșiată de moarte unde

Tăcerea Tăcerea – Primul cuvânt de pace al Domnului! Tăcerea – Adevărul întruchipat în îngeri! Tăcerea – Adevărul cunoașterii de Pace! Tăcerea – Lumina gândurilor în miez de noapte! Tăcerea –

Rugăciunea inimii Mă îmbrac în liniștea cerului coborâtă în Casa Ta Doamne și ascult în mine Pacea Luminii Tale. Trimit rugăciunea inimii și mă las pe sărutarea pământului cu dragostea

Zâmbește, zâmbește, că ieri am să te aud și am să culeg cu tine din tainele nopților, dar te strig: Hai vino! Lumina are să ne fie luna, dar stelele iată au căzut arse ca să te îmbrace te praful

Se reped gândurile în costume albe O clipă uitată în colțul minții; mă întreabă: Unde este iluzia nopților și clepsidra morții? Când am luat viață din viața ta? Când privești cerul; mă

Nesfârșite ramuri de lumină Noaptea se umple cu roua viselor Stelelor le strălucesc ochii și focul inimii deschis se îmbată cu iubirea care se arată proaspătă în inima miilor de

Stau învăluite tăcerile Stau învăluite tăcerile în inima cerului de mi-au adormit cuvintele în piept și visează o seară în gândul puterii dar în inima ta s-au ascuns gândurile mele și mă

Dansez cu infinitul Mă trezesc în inima îmbătată cu umbre de cuvinte scânteietoare unde alunecă lacrimile zorilor pentru praful de stele scuturat din pragul cerului când mă asemăn cu

Mi se urcă somnul pe patul iertării. Cinstește sub ramurile inimii mele și lasă culoarea lunii în palma mea! Treci de Calea Lactee și privește cum se măsoară nesfârșitele arderi de stele cu

Imagini coapte de dor Cireșul din fața casei se taie cu imagini coapte de dor dintr-o ploaie de vise răpuse de liniștea inimii tale. Trăirile nescrise primesc miezul clipei revărsat ca

S-au aprins Universurile Ca-ntr-un balon s-a strâns cerul, ca-ntr-o clipă de stea. Ah! Cum arde în lumini de infinit că s-au aprins Universurile și dansează pe sclipiri se viață.

Vino la nunta iubirii Cu visele nopților curg diminețile în valul de nori sărutat de lună de mă calcă pe nerv tăcerea zorilor când zâmbetul tău se dezbracă de cântec. Ascunde-mi în grădina