Poezie

Noaptea albă

Vorba/n barbă.

1 min lectură·30 decembrie 2011

Mediu

Vânturii turbate!

Vântul mi/a răpus la piciore

Bradul,

Cel mai falnic și semeț pom.

Ferestrele sub acoperiș

Tremurau pâcâind a prăpăd;

Anul Nou bate voinicește la ușă.

Păsăriile se adăpostesc,

Chiar și dacă balconul

Ar fi capcană de eșafod.

Greu să accept,

Cum mama natura

Selectează:

Un loc,un pom,sau un om.

Acolo aurolacul român,

Mi/a rămas pe retină.

Victimă a *inegalitații sociale

Doamne cine să fie de vină?

Dus pe drumuri prin țării,

Dormind pe sub poduri și îndoase cărări.

Acasă La Străini în lume

Ce nu pot să înțelegă,

Pe cine reprerzintă acel Mamifer român,

Denumit om specie umană.

Se crede,se vrea,

O Europă egală pentru toți!

Nicidecum poartă pentru

Legalizarea sclavagismului

Condusă de pirați,

De prin paradisuri exotice pentru hoți.

Parlamentarii facând nopți albe,

Decizi și împărțeală.

pentru pălărie,șapcă,chipiu și căciulă.

Cu ochi turmentați de nesomn

Adesea cifra devine nulă!

002.747

Jeflea Norma,Diana. “Noaptea albă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jeflea-norma-diana/poezie/13997167/noaptea-alba

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.