Poezie
Coșmar.
1 min lectură·
Mediu
Coșmar.
Am aprins lumânarea la ambele capete,
mă uitam la ea cum arde strălucitoare
pîlpîind în violet,
la o singură privire bruscă îmi simt o cusătură în ochi
de durere eu vedeam doar unul,\"ochiul deochiului\".
Corpul care se lăsa pe divan
în forme de fulgi lunguieți transpareți.
Acest foc pocnește în roșu ,
sfîrtecînd înălțimea dintre ușă și fereastră,
un miros greu îmi înăbușe respirația.
Părăsesc,
O parte din umbra mea
se pierde în marea de iarbă verde,
pîrîind sub picioare roua de dimineață.
am privirea dublă sau mi se pare,
o ninsoare abundentă acopere împrejur,
stau pitită și privesc splendoarea furtunii de vară,
umbra gîndului meu încă mai era acolo.
fapta faptului cert eu eram spectator.
001.158
0