Poezie
Ierburile care vorbesc.
Familia.
1 min lectură·
Mediu
Ierburile care vorbesc.
De mult odată în copilăria mea,
Dezamăgită de multă căldură căutam cuvîntul soare.
Ascunse în coperta unui dicționar prăfuit,
Găsesc doar ierburi culese de prin din zăvoie.
Acolo strînse la păstrat de sora lui Livia ,
O fi fost Rebreanu dar sigur Gligor este mama mea.
Ierburile sînt multe după rude,neam,și calfă.
Adesea revăd cu aceiași ochi cărticica dezmebrată.
001.271
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Jeflea Norma,Diana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 62
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 9
- Actualizat