Poezie
Nuca
1 min lectură·
Mediu
o nucă m-a prins în sine
pentru a mă supune edenicii torturi
embrionar
cotorul de foc s-a mirat de prezența mea
piatra a început a picura
și a eliberat un țipet de demență
nu m-am oprit
nu s-a oprit
am semnat pe ultima hârtiuță a sfintei cărți
arhanghelii au râs hidos
în timp ce sub rădăcinile împlântate adânc în aer
s-a mai rătăcit un soare
m-am jucat cu firele celor trei
până am dat de foarfecă
zâmbind am tăiat ațele
ochiul bulbucat a fugit de la ele
și s-a suit într-o piramidă
ra nu l-a putut alunga
din cauza datoriei tot mai verzi
mi s-a făcut silă și am spart
nuca
noaptea m-a cuprins
002329
0