Poezie
Amurg
1 min lectură·
Mediu
Iese amurgul din Codri
Ca lupii pe geruri cumplite
Și-nghite ca lupii el totul:
Și-oraș, și câmpii amorțite.
Ucide amurgul tot albul
Zăpezii ce stă în câmpie
Și diluează copacii,
Împrăștie negru; mânie...
Se lasă amurg peste ape,
Sub ape iar negru se naște
Și iese-acel negru afară;
Pe noi iar primejdii ne paște.
Amurgul se face-ntuneric,
În lume doar negru există,
Și stelele-s negre, și luna,
Privirea-mi e tristă, mai tristă...
09.10.2005
002451
0