Rugăciune

înlemnit rămas-am de lumină am tras flămând țărâna neagră în plămâni scoarța-mi a început să cadă de la sine rădăcini am prins luminat mi-am explodat inima mâinile mele vlaga mi-au scurs-o am dat la o parte hârtiuțele colorate și piatră am rămas împietrit un soare rostogolindu-se s-a oprit la genunchiu-mi înfipt în țărâna moale paseri s-au zdrobit de crucea de pe pieptu-mi ațe de fum umplutumi-au privirea ostenit am început să zbor