Poezie
Poveste de iubire
1 min lectură·
Mediu
Pe omul de lângă stâncă l-a căutat odată un înger
Era infirm
I-a spus : - Þine dalta asta și joacă-te cu ea până va ieși ceva frumos
Așa s-a născut trupul tău
Norocul meu că îngerul nu avea mâini să ți-l poată pipăi.
Pe omul de lângă curcubeu l-a căutat odată un înger
Era orb
I-a spus : - Þine paleta asta de culori și joacă-te cu ea până va ieși ceva frumos
Așa s-au născut ochii tăi
Norocul meu că îngerul nu avea ochi cu lumină să ți-i poată vedea.
Pe omul de lângă cascadă l-a căutat odată un înger
Era surd
I-a spus : - Þine flautul ăsta și joacă-te cu el până va ieși ceva frumos
Așa s-a născut glasul tău
Norocul meu că îngerul nu simțea sunetele să ți-l poată asculta.
Pe omul din mine l-a căutat odată trei artiști
Eram copil
Mi-au spus : - Þine opera noastră și joacă-te cu ea până va ieși ceva frumos
Așa s-a născut iubirea noastră
Norocul meu că nici îngerii nu sunt perfecți.
26.02.2003
032.913
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ivășcan Horia
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 177
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Ivășcan Horia. “Poveste de iubire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ivascan-horia/poezie/37812/poveste-de-iubireComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SESEstanescu elena-catalina✓i-a spus, l-a cautat
0
AGDistincție acordată
Îmi place foarte mult ideea, Horia. Realizarea e și ea bună.
E un poem reușit.
Mi-am făcut un obicei din a preciza și ce cred eu că s-ar putea mai bine, asta ca să păstrăm caracterul constructiv al comentariilor, care oricum este foarte pricăjit pe lângă frații lui mai mari de pe site, cel admirativ și cel ofensiv...
Cred că, la genul ăsta de poem, care are o formă fixă de la cap la coadă, urmărind paralele corespondente, ruperea ordinii ei în ultima strofă (unitate compozițională) poate sublinia finalul, de obicei cu valoare de sinteză a întregului mesaj.
E o afirmație cu caracter general, poemul tău îmi place așa cum e. Nu îți spun nici să-l schimbi, nici să-l lași așa. Faci cum te taie capul, că se pare că te taie bine și adânc.
E un poem reușit.
Mi-am făcut un obicei din a preciza și ce cred eu că s-ar putea mai bine, asta ca să păstrăm caracterul constructiv al comentariilor, care oricum este foarte pricăjit pe lângă frații lui mai mari de pe site, cel admirativ și cel ofensiv...
Cred că, la genul ăsta de poem, care are o formă fixă de la cap la coadă, urmărind paralele corespondente, ruperea ordinii ei în ultima strofă (unitate compozițională) poate sublinia finalul, de obicei cu valoare de sinteză a întregului mesaj.
E o afirmație cu caracter general, poemul tău îmi place așa cum e. Nu îți spun nici să-l schimbi, nici să-l lași așa. Faci cum te taie capul, că se pare că te taie bine și adânc.
0
DIHorya, mie imi pare ca evoluezi.
Uf!Scuze, NO Brublem, de caracterul admirativ al comentariului..:)
Da ce-i cu ingerii astia ai tai, mai Horya, fara maini?!:))) Imi pare ca tu ii vrei asa, da ei au si ochi, si maini, si de toate. Las\' ca-i bine:)
Uf!Scuze, NO Brublem, de caracterul admirativ al comentariului..:)
Da ce-i cu ingerii astia ai tai, mai Horya, fara maini?!:))) Imi pare ca tu ii vrei asa, da ei au si ochi, si maini, si de toate. Las\' ca-i bine:)
0