Una din diminețile...

Trezit de dimineață cu negura în suflet... Pe masă sticla își îndreaptă gâtul și își caută ultima picătură, cu gura larg deschisă. Ceasul meu obosit, mahmur, e stat la ora nouă fix. Cineva, în somn, mi-a luat fața și mi-a întors-o la spate... Una din diminețile în care regret că n-am pistol... Păianjenul, leneșul, nici azi n-a prins nimic în plasă. Halal braconier aerian! Începe vântul, în curând pe micile ferestre va ploua. Un gând distilat... o lamă de ras - o asemănare - de când n-am mai râs?? Șoseta mea e ruptă la călcâi. Mă dor genunchii înțepați de coate, mă doare capul strâns de mâini prea tare, recunoști poziția? Era a ta! Gândesc...dar... n-are rost! Închid fereastra să nu îmi plouă gândurile. Scuip în scârbă pe ce-am fost aseară, mă scarpin, dezorientat, în fund...și mă bag în pat. E una din diminețile în care regret că nu am pistol... Cu un ultim efort mă scol și omor păianjenul. Și mă bag înapoi în pat.