Poezie
***
1 min lectură·
Mediu
Obișnuiam să privesc
prin fereastră
râul din copilărie.
Curgându-mi printre trăiri
astăzi arată un pic altfel.
Mai albastru,
sau mai murdar,
asemeni mâinilor
care se reîntorc în el.
Aș fi vrut
să nu fi aflat niciodată
că era doar pictat.
L-am adunat cu grijă
din cioburile ferestrei
și l-am închis
în cutia cu amintiri.
Vântul bate încă
prin spațiul gol
dintre înăuntru
și înafară.
001015
0