De astă noapte, Toamna doarme cu mine în pat
s-a strecurat încet unduindu-și trupul de fecioară
Pe ochi, pe gură cu parfumu-i m-a sărutat
și-am început sa sper pentru a nu știu câta
Lumina din suflet c-un zambet o aprinde
caci uite Toamna paseste printre vise
Uitarii vrea cu tot dinadinsul a ne vinde
pe noi muritorii amintiti in istorii
Săracul bogat
Am cunoscut odată un om
Care nici scrumieră nu avea, pentru tigarile-i putine, nici cană din care să bea.
Mânca cu amândouă mâinile dintr-o
Și totuși, plec...
Pregătește-mi încălțările și toiagul iubito.
Mâine dis-de-dimineață voi urca
munții mei, de-o săptămână.
Îmi voi lăsa acasă sufletul, ca