Poezie
De toamna
1 min lectură·
Mediu
De astă noapte, Toamna doarme cu mine în pat
s-a strecurat încet unduindu-și trupul de fecioară
Pe ochi, pe gură cu parfumu-i m-a sărutat
și-am început sa sper pentru a nu știu câta oară
Fructele s-au copt în sufletul meu
otava se naște-n tăișuri de coasă
Vei ști că ăsta-i anotimpul meu
și tu îmi pari din ce în ce mai frumoasă
Într-o zi voi fugi în pădure
s-aud cum ruginesc foioasele toate
Urca-voi ferice spre crestele sure
s-aprind stelele ascunse în noapte.
Te invit cu mine Femeie s-alergi
de toate să uiti, cum frunza uită de ram
Calca-vom ușor pe-uscatele crengi
și-om pune-n hambare, sfârsșitul de an
Mă-ntorc în toamnî cum m-aș întoarce acasă
mi-e bine acum, simte-mi privirea
Îmi cresc podgorii de struguri pe masă
A venit Toamna!. Simte-i strălucirea
012.827
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 132
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
iulian-iustin melinte. “ De toamna.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulian-iustin-melinte/poezie/13910301/de-toamnaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
diacritice
nu e chiar sfărșitul de an