Te-am ancorat în privirea mea
de parcă tot restul era o negură densă
și tu erai singura lumină după care mă ghidam.
Mi-am odihnit tăcerea în jarul din tine.
Mi-am lăsat convingerile să se
mai ştii cum ne pierdeam printre cearşafuri
şi ne găseau zorile încă sedaţi unul de celălalt
în garsoniera ta confort 2
mi-ai povestit într-o dimineaţă, la o cafea,
în camera ta modestă,
că
M-am oferit să te înțeleg.
Tocmai de aceea aveam o pară în mâna stângă.
Am zis că suculența ei îți va deschide porii.
Când minți ți se-nroșesc urechile.
Para am mâncat-o eu într-un final.
Era
Am așteptat aproape 6 ani să-i văd și să-i ascult live. Și din acești 6 ani n-a mai rămas decât puțin. Ȋn 3 ore vor urca pe scena din Piața Centrală. Mai mult decât atât, sunt, împreună cu alți
Fierbințeala cuptorului încins miroase a dulce.
Am încercat să fac o prăjitură.
Nu prea mi-a ieșit compoziția, dar am pus suflet.
Am înțeles că o prăjitură iese mai bună dacă pui suflet.
Stau
mă plimb de mână cu noaptea
prin grădina de dincolo de sternul tău
stau ascunse păsări răpitoare
una lângă cealaltă
ca la funeralii
așteaptă să mă sfâșii singură cu dinții
aștepți
Ȋmi caut privirea pierdută
prin mine, cea din fața mea,
și mi-o găsesc în tine, sub tine,
deasupra ta.
Și te surprind cum
stai așa,
ascuns cumva,
și mă privești fierbinte și puțin
palmele tale au orizonturi nesfârșite
îmi odihnesc orizonturile în ele și
urmăresc cum iese la iveală
o apă netedă și caldă
mă bălăcesc în ea și-ți
simt zările cum scânteiază, cum
se
aveam soare în păr şi nori în sandale
cu fruntea lipită de cer
dansam discret cu gândul la tine
gândul ținea ritmul
eu făceam valuri cu Luna
aveam soare în păr şi nori în sandale
m-am
Nu mai strigați la grădina mea de narcise.
Lăsați-le să înflorească așa cum vor ele, unde vor ele.
Lăsați-le să-și împrăștie semințele așa,
cu ignoranța nevinovată a unui băiat de 9 ani la
Am mușcat din gura ta de culoarea zilei de mâine.
Mi-a lăsat o zeamă roșie pe buze, care se prelinge acum
pe bărbie
de pe bărbie pe gât
de pe gât între sâni.
Ȋmi ling buzele
- un flash în slow-motion-
mă electrocutai uşor cu soarele ăla de amiază din ochii tăi
mă aduceai acasă cu vârfurile degetelor pe spatele meu
lumina din perete ne privea cuminte cum făceam focul
sabotați-mi cutia toracică
scufundați-vă întrebările în mine
și pierdeți-le printre coastele mele
rezervați-vă un loc la masa dintre plămânii mei
suflați din ei fum de țigară și praf de
Am călărit negura densă până în mijlocul crângului. Miroase a noapte. Desișul sfințit de ploaie aruncă stropi întârziați pe umerii mei. Bruma de stele îmi asmute drumul către copacul cel bătrân din
Mâna mea din alge de mare
gravita deasupra pupilei tale
și îi dădea culoare.
Băteam darabana cu sufletul în pieptul tău
și cu fiecare atingere
scoteam de acolo
un ecou cald de indica.
Îmi
M-am împiedicat de nodul din gâtul tău.
Aerul încărcat din jur îți persecută mușchii.
Focul meu îți încinge tâmplele asudate.
Tot ce văd e minciuna ce-mi râde-n față,
ca o vânzătoare de cartofi
teatral
mi-am întins o rază către tine
ți-am străpuns pieptul cu ea
te-ai apropiat nostalgic
mi-ai umbrit creștetul capului cu palmele
m-am dispersat în contururile tale
ți-am scuturat