Trăind/re-trăind
o in-de-finită
penumbră
vei străbate
și
nu vei mai ști
dacă visul este
o altă viață
iar moartea
un altfel de vis
sau
cu privirea întoarsă
cu temă îți vei aminti
de
Uneori
mă odihnesc
întru ne-odihna
cuvintelor
despre care
îmi place să cred
că vor deveni
tot mai înalte
vibrații
între
adînc și înalt
vor deveni totuna
cu acel spasm
ce-mi va fi
Între viață și moarte
presupusa androginie
cînd identic vei fii
cu "altfelul" tău
pe cînd acum
dedublat și căzut
din identitate
nu știi dacă
(petrecînd împotrivă)
vei mai putea
Între
așteptarea
inefabilului neant
și întîmplarea
în urma căreia nimic
nu mai este întîmplător
presimt că mai presus
de mine este
ceea ce se ascunde
în lăuntrul meu
poate
din cauza
Rugăciunea - act
prin care iubirea
caută iubirea
tot mai lăuntric
și mai înalt
caută calea
ce nu poate fi măsurată
de cuvinte
de prea multele
cuvinte care între
vis și lumină
prefac
Îmi închipui
fără cuvinte
fără de-nțelesul lor
...doar cu tăcerea lor
coborîtă în inimă
ca o altă inimă
...care bate
uneori altfel
alteori în rezonanță
cu plinul și golul
a ceea ce
Uneori re-simt
acel entuziasm
pentru care am iubit
mai mult iubirea
decît viața
acel pre-sentiment
ce nu-l pot numi
decît de-numindu-l
mereu altfel
sau încercînd
să numesc
Gîndurile uneori
par înnăscute goluri
golite
pînă și de ecoul
cuvintelor
a căror re-scriere
(în numele celor uitate)
ar putea trezi
aceleași amintiri
(amintiri inventate)
în
Viața mea
suma intențiilor
ne-duse la capăt
pînă la capătul
unde s-ar putea
întîmpla desăvîrșirea
sau poate
acea preschimbare
ce pare să se nască
din căutarea bucuriei
dincolo
de ceva
Precum o bucurie
mereu amînată
mereu viitoare
este melancolia
căci
ai pătruns
cu privirea din privire
unde zace sinea
asurzită de propriile
decantări
de acele conjugări
despre
Încerci să-ți închipui
moartea - propria moarte
ca eliberare
...ca libertate
a tuturor libertăților
poate astfel vei afla
dacă ești - sau nu
de-o-ființă cu ceilalți
...sau numai
cu
Îngerului
îi vom urma urma
abilitați de iubire
de acea iubire
ce nu se-mplinește
decît contemplată
din ea însăși
îi vom urma urma
chiar dacă vom trăi
ca și cum am re-trăi
aceeași
În clipa
ce n-o poate nega nimeni
vei afla că în felul ei
moartea este
o altfel de naștere
pe dinăuntrul
vieții
o naștere
spre o altfel de viață
lăuntrică Vieții
dar
atît de
Uneori cerul
pare un abis
(un abis
preaînalt)
spre care privești
epuizat de visul
pe care nu l-ai putut visa
pînă la capăt
vis
la limita
dintre viață și moarte
ale cărui sugestii
au un
Răbdarea uneori
pare suma ne-răbdărilor
orientate una
împotriva celeilalte
atunci
liniștea nici unui gînd
devine \"oblică verticalitate\"
prin \"carnea ireală a
Obsedat
de tot ce piere
posedat de tot
ce nu mai există
...epuizînd gînd și faptă
încerc să ating puritatea
de dincolo de vis
unde somnul meu
nu mai are cuprins
alteori
ne-hotărît
Polifonia absenței
uneori se stinge într-un spasm
de lumină concavă
unde etherice semne
îți așteaptă mîna
cea dedată actului complinirii
nu pe cea care întru-unește
în
Ai vrea
să re-trăiești clipa
întrupării
...ai vrea
să pătrunzi cu gîndul
acolo unde ți-a fost dată
tot atîta viață
cîtă moarte
...unde
spasmul nunții
te-a prefăcut în umbră
grea de
Visul
coroană de plumb
pe fruntea învinsului
...care astfel
va afla ce-l așteaptă
în metafonie
unde
enstatic se ascunde
de ce lasă în urmă
doar început
de gîndul
adeverind
Sînt
ceea ce sînt
sau sînt
numai ceea ce simt
aievea:
mai puțin în afară
mult mai mult
în lăuntru
unde luînd
orice altă formă
mă desfăt preschimbînd
timpul(încă ne-destins)
în
Încerci
să nu fii
în același timp
și același/și altul
încerci
să nu trăiești
ca și cum ai fi prezent
în două realități
de fapt
încerci să înțelegi
sfîșitoarea
ambiguitate
dintre
par
Ceva
te așteaptă
dincolo de cuvinte
...poate o anume lumină
nu latentul rut unde umbra
îți poartă grija
...și prag se face
între tine și închipuirea
ce crește în urma cuvintelor
...și
Doar închipuirea
te mai susține
...gîndul
spre alt acord se înalță
cînd vrei - din nou
umbra luminii
să fii
...cînd vrei
să regăsești în tine
acel simț al eternului
sau poate tu
vei
