\"Cît de nemuritori sîntem astăzi\"
și cît de muritori în rest
în restul zilelor
cînd pentru suflet
trupul nu e decît
propria întrupare
cînd pentru trup
sufletul nu e decît
propria
Cînd timpul inimii este înainte
iar timpul cugetului în urmă
te joci de-a același
cu umbra
te joci de-a altul
cu oglindirea
sau jucîndu-te
cu umbra și oglindirea
nu faci decît să te
Viața uneori
trece prin închipuire
iar închipuirea
invers prin viață
din cauza asta
orice viață
pare alcătuită
din amintiri și uitări
de fapt
ele sînt
aversul și reversul
acelei
Gîndurile uneori
par apostazii
ale sinelui
alteori par
stazele cugetului
ce-și caută împlinirea
în cuvintele
despre cuvinte
cuvinte
în care presimți
un vacuum actant
ne-sigur de
Uneori
disperarea te coboară
mai prejos de cuvinte
(de speranța lor
tot mai amară)
atunci
dorința ta
devine un fel
de absență
un fel
de-a nu trăi
cît timp acel
\"simț al
Uneori
precum în oglindă
devii
și altul/și același
alteori
privindu-ți privirea
devii cel ce
\"asemeni unui reflex
luminos al lui însuși\"
se întoarce în sine
odată cu
Cel ce nu se naște
și nici nu moare
odată cu mine
nu re-naște
și nici nu îmvie
fiindcă e viu
mai viu
decît oglindirea
ce-i sînt
în durere
sau atunci
de prea multă durere
nu mai sînt
Uneori
îmi trăiesc absența
cu voluptatea
unei altfel de existențe
(unei existențe secrete)
de aceea
poate mă simt
ca și cum aș trăi
împotriva
a ceea ce sînt
de fapt
mi-am dorit
mult
Ceea ce
ar fi trebuit să trăiești
și n-ai trăit
te va trăi
cîndva/cumva
te va trăi
ne-lăsîndu-te să uiți
ce-ai ocolit/aproximat/amînat
și asta
pentru că nu tot ce ocolești
este
Pendulînd între
ascundere și absență
ai senzația că ești
o umbră
ce-și caută umbritorul
în lumea ta
de gînduri
alteori
în lumea ta
sufletul caută
acel gînd care
întors asupra
lui
N-ar trebui
oricînd și oricum
să invoci Hymera
...ea te-ar putea face
să uiți acel loc/ne-loc
unde lumina devine
totuna cu reflectările ei
cu totul altfel
ar trebui să o chemi
cît timp
Presimți în tine
un entuziasm
al neîmplinirii
...al împlinirii
mereu amînate
care la rîndu-i amînă
tot ce-ai putea
(sau ai vrea)
să fii
de fapt atunci
a exista este un fel
de-a fi
Să iubești ca și cum
gîndul iubirii n-ar avea
nici început/nici sfîrșit
(sau cînd iubești
gîndul iubirii are
și începutul/și sfîrșitul
același)
să iubești ca și cum
în acel
Nu-ți mai dorești
înțelesul semnelor
între care tu însuți
te-ai rătăcit
nu mai vrei
să pătrunzi
pe tărîmul Sfinxului
fără să-i știi capătul
fără să-l simți
deja în
Cine
înaintea mea
sufletul
mi-a purtat
și maculat
de ne-mplinite iubiri
l-a lăsat să-mi fie
ne-știută povară
mai grea
decît trupul
decît trupul
care nu știe
cine-l suportă
și-l
Prea tîrziu
mi s-a întîmplat
să înțeleg
ce se petrece
între întîmplare
și înțeles
într-un fel
sînt rodul
unei întîmplări
care încearcă
să nu devină rostul
ce desparte
și
Viața
este de fapt
o continuă intenție
ce conjură trupul
cu sufletul
iar sufletul
cu acel gînd
care uneori intră
în rezonanță
cu lumina
cu atîta lumină
pe cît întuneric
Uneori am senzația
că lucrurile există
doar pentru că
eu exist
de fapt
realitatea începe
mereu altfel
din noi
cu fiecare din noi
iar
pre-existent
este numai sfîrșitul
care
Sufletul uneori
refuză să mai fie
lăuntric trupului
ce nu-i este
tot atît de lăuntric
dar
din acea clipă
va fi nevoit să poarte
măștile dăruite
de noapte
nevoit să
Textul acesta
pare consecința
neînțelegerilor mele
poate
pentru că vreau
să înțeleg
acel gînd
care întors
asupra lui însuși
negînd
devine - în mine
locul/ne-locul
unde se vor
La început
exiști
apoi
încerci să fii
de fapt
existența este
mereu secundă
mereu următoare
de fapt
ea este îndoiala
ființei care
nu mai vrea să fie
două jumătăți
parcă
Prea multe închipuiri
întorc sufletul pe dos
...din cauza lor
nu vei mai simți - la fel
ce-ai simțit atunci
cînd ai văzut lumina
prin străvezimile lui
și zadarnic
vei mai încerca
să
Nașterea
nu mi-a fost
naștere de tot
așa cum
nici moartea
nu mi-a fost
moarte de tot
...ci un vis
trăit pînă la capăt
și devenit astfel
altceva
căci
moartea este
cu totul
Cred
în ceea ce este dincolo
și există dincoace
ca absență
absență
a unei in-de-finite Prezențe
pe care aș vrea să o definesc
ca să înțeleg
...chiar dacă
trăindu-mi absența
în același
