Amintirea
prin mine
indiferentă
petrece
întoarsă iubire
pare atunci
cînd înțelegerea ei
devine și
re-trăirea ei
numai
că atunci
cînd încerc
cu adevărat
să o re-trăiesc
simt cum
Sufletul tău
nu e decît o rană
mereu deschisă
sufletul tău
e doar sîngerare
a \"ceva\"
din-mai-adînc
de tine însuți
mai-din-adînc
de orice uitare
unde acel \"ceva\"
(ce nu-ți
Gîndul uneori
re-simte lumina
\"pe care am pierdut-o
din inimă\"
și
pentru că lumea
este mai mult vid
decît plin
încerc să o umplu
cu disperarea
de-a fi:
forma vizibilă
a unei
Cărui înțeles mai speri
să-i devii oglindire
(oglindită oglindire)
după ce ți-ai dăruit
melancolia cuvintelor
...de fapt întretimpului lor
unde înțelesurile lor vor
să devină "ceva" mai
Sînt gînduri
fecundate de cuvinte
de întretimpul trăirilor tale
...cînd
în cumplirea ne-văzutului
pătrunzi
cu acea lumină din suflet:
de suferită dorință
de suferință dorită
lumină
pe
Ființa ta
este reflectarea
dorințelor tale
de aceea
poate încerci
să re-gîndești
acea suferință pozitivă
și mereu viitoare
cînd
nu vei mai locui
cu aceeași teamă
în același
Cumva
mărginit
de ne-mărginire
simt cum dintr-odată
mă cuprinde \"ceva\"
care se conține pe sine
drept răstimp
drept
răstimpul dinainte
cînd o anume Prezență
mă va pătrunde
așa cum în
Nimeni nu cunoaște
ce ascunde
cel ce cunoaște
...ce stări
ne-firesc de firești
(firesc de ne-firești)
îl predispun reveriei
sau ele
numai trec prin el
(ca prin nimeni)
îmbiindu-l
cu
Cum să te-nțeleg
secretă urmă a "fratelui trup"
dacă descumpănit din cumpătul firii
pronia sinelui
cumpănă nu-mi mai este?
cum să te-nțeleg
dacă viața mea nu este
decît senzația unui
Sînt obsedat
de oglinda unde
ceea ce caut
asemeni
mă caută
sau
privind
tot mai intens
voi simți cum devin
ceea ce văd
în oglindă
și
așa cum
în altă viață
sedus de absolut
nu
Suflet
în act
mișcare
ce se conține
pe sine
ca ne-mișcare
sau
în pofida
aparentei ne-mișcări
acel act(connubial)
s-ar putea spune
că este
perfecta mișcare
în sine
a
Va veni visul
va veni într-uitatul
ce trup are
în mine
și
nu uită păcatul
pentru care
sînt mire
închipuită mireasă
ființă aleasă
iubindu-te
un alt înțeles
voi căuta
în sufletul
Exiști
sau insiști
să exiști
de fapt
trăiești ca și cum
ce-ai putea fi
se naște din starea
de contradicție
a prezenței/absențe
de care ai uitat
așa cum uiți
de ceva prea
Ai vrea să cuprinzi
tot cerul în tine
...acel vid/plin pentru care
nu în sensul firescului încerci
să devii prin ce vezi (sau străvezi)
ceea ce ești
de fapt îți dorești
tot mai lăuntric
Între
aparență și transparență
eram
cu toate simțurie (con)centrate
lăuntric lăuntrului
...așa poate voi înțelege
ce voi simți atunci
cînd visînd am să fiu
mult mai viu
atunci cînd
Toate
cresc în mine
și din aproape în aproape
se conjugă poetic
se contopesc erotic
și
gîndindu-mă
la ”ființa lucrurilor”
simt o supra-reală
bucurie
cuvinte hipnotice
mimînd
Ai vrea
să iei viața de la început
dar nu mai există
nici un început
...început
ai fost din lăuntru
...în lăuntrul tău
a fost începutul
pe care ceva/cinva
l-a reflectat
...l-a
Între sine
și ne-cuprins
se petrece însuflețirea
gîndului
dar
ecoul lui
prin cuget trecînd
altfel va rezona
cu sufletul întors
de unde orice sens
are propriul
revers
întors -
Din cauza celor
ce nu se nasc
decît pentru a muri
nu mai simți
nu mai presimți
dacă te-ai născut
spre a re-naște
dacă ești
(sau nu)
”ceva” mai mult
decît umbra
și oglindirea
Acele ființe
hipnagogice
(nici ale visului
nici ale treziei)
au un același
prezent în lumina
pe care tu mereu
invers o cauți
în oglindă
(cînd de fapt
ea e deja în tine)
lumină
pe care
\"De altfel noi nu existăm
decît în timpul somnului\"
...iar în rest încercăm
să re-trăim acea \"existență\"
întorcînd-o pe dos
de fapt
te cunoști cu adevărat
abia cînd te re-cunoști
în
Atunci
față către față
inimile noastre
se vor contopi
atunci
în golul intuit
al connubiului
se va petrece
consonarea
atunci
pentru o clipă
(cît pentru
toate clipele)
eu și
Viața ta - atîta cîtă este
pare să depindă
de înțelesul cuvintelor
de fapt depinde
de cît de lăuntric
devine înțelesul lor
înțelesului tău
și
pentru că viața
capătă astfel
un
Gîndurile:
înalte abisuri
adînci culminări
...care te golesc de prezent
(de răstimpul unde ai propriul loc)
spre a putea crește/descrește
mereu altfel între
ascundere și
